Dacian Varga, Messi din Regie
13 Aprilie 2006
Andrei Craciun
Noua vedeta de la Sportul Studentesc se destainuie in “Evenimentul zilei”.
Echipa de fotbal Sportul Studentesc este revelatia returului in Divizia A. “Gasca nebuna” a urcat pe locul trei in clasament si, la maniera dezinhibata in care evolueaza, nu ar fi exclus sa o vedem la anul in cupele europene.
Ultima isprava a “studentilor” e umilirea gruparii Poli Timisoara, trupa “Regelui” Hagi, cu un sec 3-1. Eroul partidei a fost necunoscutul Dacian Varga, care a transformat cu o siguranta debordanta penalty-ul de 2-0. Nascut pe 15 octombrie 1984 la Petrosani, fotbalistul de 1,73 metri are 60 de kilograme si un vis: sa ajunga la Barcelona.
EVZ: Felicitari, Dacian, pentru meciul cu Poli.
Dacian Varga: Multumesc frumos. Am jucat bine, nu? Acum am intrat in gura presei (rade).
Cum ai ajuns la Sportul Studentesc?
Am jucat la juniorii lui Dinamo, l-am avut antrenor pe domnul Gica Mihali (n.r. – in prezent antrenor secund la CFR Cluj), dar nu prea jucam. Nu aveam loc, poate au fost si alte interese, nu vreau sa spun prea multe despre clubul acesta, doar acolo am crescut. Stiu destule despre diverse practici, dar eu nu vreau sa vorbesc urat de nimeni. La Sportul am ajuns in ultimul an de juniorat.
Cum ai reusit sa te impui atat de repede ?
Am avut noroc de un antrenor bun, Cristi Sava. Mi-a fost ca un tata, mi-a dat incredere, am avut foarte multe discutii, nu doar despre fotbal, ci si despre viata. Apoi, cand am facut pasul la echipa mare, am avut din nou bafta, fiindca antrenorii au crezut in mine. Eu m-am inteles bine si cu domnul Dan Petrescu, ma inteleg bine si cu domnul Multescu. Nu sunt un tip conflictual, sunt baiat ascultator.
E meritul educatiei primite in familie? Cum ai copilarit?
Nu pot spune ca am intampinat greutatile altor fotbalisti. N-am avut viata lui Banel Nicolita, dar nici nu am fost crescut in puf. Ai mei sunt oameni normali, asa ca nu mi-a lipsit nimic, dar nici nu m-am lafait. Sunt un fotbalist atipic, daca vreti, imi vad de viata mea.
Cum e viata ta?
Nu e diferita prea mult de a altor tineri de varsta mea. Am o prietena de doi ani si sunt student la Universitatea Spiru Haret, la Facultatea de Educatie Fizica si Sport. In general, incerc sa ma tin departe de orice tentatii si de viata de noapte. Singurul lucru care imi lipseste este timpul liber. Cand nu am meci, am antrenament. Dar asta e meseria pe care mi-am ales-o si sunt innebunit dupa ea. Fotbalul e viata mea.
Sportul se afla pe locul 3. Va ganditi la cupele europene ?
Nu, suntem prea mici acum ca sa vorbim de UEFA sau de campionat. Domnul Siman ne-a cerut sa castigam fiecare partida, sa intram determinati in fiecare meci. Nu mai avem niciun obiectiv. Poate si din acest motiv reusim asemenea rezultate.
Ai vrea sa pleci la o echipa cu pretentii din Divizia A?
Deocamdata, eu mai am multe de demonstrat la Sportul Studentesc. Sunt foarte multumit de mine, de contract, de colectiv.
Domnul Siman va mai da paltoane si borcane cu zacusca?
(rade) Eu nu am prins vremurile alea, dar mi-au povestit baietii. Ziarisii au fost rautaciosi atunci. Patronul nu le dadea paltoane in loc de prima, ci erau cadouri, pe langa contract. Le-a dat, intr-adevar, telefoane mobile sau paltoane. Dar erau doar cadouri.
Ionut Mazilu a spus ca vrea sa joace la Real Madrid. Tu unde visezi sa ajungi?
Asa a zis “Mazi?” El e cu “galacticii”, eu cu “extraterestrii”. Imi place Barcelona foarte mult. Ronaldinho e sclipitor si Eto’o e supervarf. Cel mai mult il admir, insa, pe Messi, ca e mic si fasnet ca mine.