Reply To: Vasile Siman

#68587
Tavi
Member

La prima vedere ai senzaţia că acei 20 de tineri de pe imaş – că teren de fotbal nu i se poate spune decît cu foarte mare indulgenţă – alcătuiesc o echipă comunală ieşită la o mişcare înaintea meciului din week-end împotriva formaţiei din satul vecin. Gazonul este denivelat, “cocoaşele” ridicîndu-se cam din 10 în 10 metri. La fel de dese sînt şi porţiunile “chelioase”, unde iarba lipseşte cu desăvîrşire.

Şi totuşi, fotbaliştii care se antrenează pe terenul de la Străuleşti nu sînt unii de categorie judeţeană, ci componenţii divizionarei A, Sportul Studenţesc. Exilaţi aici din cauza terenurilor şi mai proaste de la baza proprie, din Regie, Gigel Bucur, Mazilu, Cruceru sau Tibi Bălan se chinuie pe acest maidan să păstreze balonul sub control şi se roagă să nu le sară atunci cînd exersează şutul la poartă. La final, toţi se plîng de dureri de glezne: “După ce că e denivelat şi lipsesc bucăţi de gazon, mai e şi tare. Doar cînd plouă e acceptabil. Sigur că ne dor gleznele şi tălpile, dar ce să facem, dacă astea sînt condiţiile?”. Cei din staff-ul tehnic fac haz de necaz: “Unde vedeţi voi denivelări? Nu vedeţi că e ca-n palmă? Cine se mai poate lăuda ca noi că face antrenament pe un asemenea teren!?”, după care rîd a neputinţă.

Pe acest teren se antrenează jucătorii lui Dan Petrescu de cel puţin 4 ori pe săptămînă. În afara lor, aici se mai pregăteşte una dintre grupele de juniori de la Rapid şi îşi susţine meciurile din campionatul Diviziei D gruparea Spicul Bucureşti.

Mingi care sună a butoi gol

Deşi la începutul campionatului s-au primit 30 de mingi de la sponsorul Nike, la antrenamentele jucătorilor se regăsesc doar cîteva din acestea. Restul sînt mingi marca “Select”, care se fac la Cluj, mai mari decît cele de joc şi care la fiecare lovitură sună ciudat. “Cu mingile astea, care sună a butoi gol, trebuie să te consideri norocos dacă reuşeşti să dai acolo unde doreşti. Rar se duc în direcţia dorită şi cu forţa pe care le-o imprimi”, a mai spus un jucător. Unul dintre oficialii echipei a pus lipsa mingilor de calitate pe seama faptului că “multe le-au pierdut în timpul antrenamentelor. Dau prin bălării şi nu numai că nu se mai duc după ele, dar nici nu spun cînd le dau acolo”.

“Lăsaţi, că nici pînă acum nu se antrenau pe Maracana sau în Teatrul Viselor”
Vasile Şiman, patron

“Dar ce are terenul? Sînt alte echipe de Divizia A care nu-l au nici pe ăsta!”
Dan Petrescu, antrenor principal

“Baza nu e mea. De ce să bag bani?”

Patronul studenţilor, Vasile Şiman, le recomandă jucătorilor să crească în valoare pentru a putea năzui la condiţii mai bune

– Domnule Şiman, ştiţi cum arată terenul de la Străuleşti unde se antrenează echipa?
– Ştiu, dar deocamdată asta e situaţia. Altceva n-am putut să le oferim.

– Iar terenurile de la baza din Regie arată şi mai rău.
– Ştiu şi asta, dar baza aparţine Ministerului Educaţiei Naţionale, care le-a dat-o în administrare celor de la Institutul Politehnic şi de la Institutul de Arhitectură. Ce să fac, să bag bani într-un lucru care nu e al meu? Cînd le-am spus să ne-o dea nouă, la club, au spus că furăm averea studenţilor! Să ştiţi că eu am băgat 200 de milioane de lei ca să scoatem 20 de camioane de gunoi din bază, dar ar mai trebui încă 30 de camioane.

– Nu credeţi că fotbaliştii ar merita condiţii mai bune de pregătire?
– Lăsaţi, că nici pînă acum nu s-au antrenat pe Maracana sau în Teatrul Viselor! Să joace ei fotbal, să aibă rezultate şi vor ajunge să evolueze la cluburi mari, cu alte condiţii.

Mac Popescu îl contrazice pe Şiman
Rectorul Institutului de Arhitectură este Mac Popescu, preşedintele de onoare al Sportului Studenţesc. El a declarat că “e o aiureală că MEN nu a dat baza clubului. Pînă acum patru luni chiar a fost a clubului, şi ce s-a făcut acolo? Nimic! Zero! Nu e normal să aruncăm pisica de la unul la altul, dar ăsta e adevărul. Noi, Arhitectura, de cînd am preluat baza, am investit 5 miliarde de lei în stadion. Aţi văzut cum arată acum clădirea şi tribunele, nu? Iar în ce priveşte terenurile, anul viitor vor fi şi ele puse la punct”.

300.000 de dolari este suma aproximativă cheltuită de Vasile Şiman pe achiziţii în cei 5 ani de cînd a preluat clubul. Jucătorii cumpăraţi au fost Maxim, Stancu, Tibi Bălan, Farmache şi Ciupe

1.620.000 de dolari este suma aproximativă pe care a încasat-o patronul Sportului în aceeaşi perioadă prin vînzările lui Diniţă, Pătraşcu, Galamaz, Irimia, Vali Negru, Chihaia, Ciubotariu, Necşulescu şi Farmache

11 septembrie 2004