imi amintesc, ca eram la o onomastica si ascultam la radio meciul cu verona (meciul tur din italia); scorul era 3-0 pentru ei, insa sportul reuseste sa inscrie un gol, iar eu incep sa tip, sa urlu de bucurie, m-am asezat pe jos si dadeam cu pumnul in podea, spunand: s-a facut dreptate;
meritam un gol………iar toata lumea a lasat totul si ma privea;
nu intelegea de ce sunt asa de patimas, ma priveau ciudat…….dar n-a contat pentru mine.
apoi, dupa finalul meciului, aveam pofta de dans si distractie…….ma gandeam ca 2-0 este un scor realizabil pentru noi….dar n-a fost sa fie!!!
Sportul Studențesc