Reply To: Stiri din presa – sezon 2005-2006

Home Forums Archive Sezon 2005-2006 Season – Divizia A Stiri din presa – sezon 2005-2006 Reply To: Stiri din presa – sezon 2005-2006

#72618

Sportul alb
Radu Naum

Sportul Studenţesc e, pentru Divizia A, ceea ce au fost Danemarca în 92 şi Grecia în 2004 pentru Europa.

Nu e nici un secret piramidic, ci doar o conjuctură solară. Pentru a mia oară evidenţa ne sare în ochi : joaca face jocul. Fotbalul scremut nu poate să nască decît copii morţi. Cei vii, juraţi spiritului de bandă, trăiesc meciul precum respiră. N-au nevoie să fie mînaţi psihologic, ceea ce uşurează enorm munca unui antrenor. Cu Mulţescu, pedagog de şcoală veche, lucrurile merg ca în Cireşarii. Recompensa lor e drumul pe care îl parcurg, istoria care se dezvoltă ca o hrană pentru memorie. Majoritatea jucătorilor cîştigă bani mai puţini, probabil, decît destui dintre cei care îi chibiţează în scris sau vorbit. N-au primă de victorie – l-ar fi ruinat pînă acum pe sărmanul Şiman ! Sînt în schimb revelaţiile unui campionat proaspăt, campionatul lor, o divizie a entuziasmul în care vicecampioană e Clujul trăznit în care s-au reconciliat istoric un Arpad şi un Dorinel. Sportul, alb de sus pînă jos, a fost singurul care i-a smuls un zîmbet unui Hagi învins. ” E multă curăţenie aici “, a spus Regele H., în a cărui Danemarcă pare a fi, cu adevărat, ceva putred.

Poate lua Sportul coroana de pe capul dinastiilor ? Pare o nebunie. În şapte etape rămase vin la rînd Dinamo, Steaua şi Rapid. Un examen de maturitate, s-ar zice. Dimpotrivă, puştii n-ar trebui deloc să se maturizeze ca să spargă puşculiţa tatălui lor financiar. Pentru că nu poţi te poţi bate cu balaurii, fie ei şi obosiţi, decît dacă rămîi mic, entuziast şi isteţ.

Un final de stagiune presupune, de aici pînă în Italia, tot felul de parşivenii. Or Sportul, că vrea sau nu, a devenit un suport moral pentru toţi cei care simt nevoie de alternativă la fotbalul instituţionalizat, logic şi cinic. Tocmai prin fantastica breşă deschisa de Steaua şi Rapid în conştiinţa noastră de perdanţi nu se cade ca o astfel de trupă să se oprească din dănţuit. E probabil ca armăsarii să fie mai apoi vînduţi la kilogram, dar peste ani şi ani nu despre asta vor vorbi, despre iarmaroc ori ratările ce va să vie. Căci nimeni nu ştie de-a fira-n păr ce s-a întîmplat cu Făt Frumos după ce s-a căsătorit. Chestia aia cu ” şi au trăit fericiţi pînă la adînci bătrîneţi ” mi s-a părut întotdeauna uşor suspectă. Dar ce bestială a fost lupta pentru Ileana !

17 aprilie 2006

Articolul a fost vizualizat de 447 ori
Comenteaza articolul