Reply To: Stiri din presa – Sezon 2013-2014

Home Forums Archive Sezon 2013-2014 Season Stiri din presa – Sezon 2013-2014 Reply To: Stiri din presa – Sezon 2013-2014

#94700
razvanR
Member

Falimentul fotbalului din Bucureşti. 2013-2014, sezonul cu cele mai puţine echipe în primele trei eşaloane

http://www.prosport.ro/sportbiz/foto-falimentul-fotbalului-din-bucuresti-2013-2014-sezonul-cu-cele-mai-putine-echipe-in-primele-trei-esaloane-12194857

„Bună ziua dragi ascultători, în Regie, Sportul conduce cu 1-0 când mai sunt 20 de minute de joc…“. „Tur de orizont, minutul şi scorul. Pentru început mergem în Cotroceni… 2-0 pentru Progresul au marcat…“. „Rocar. S-a înscris în Drumul Găzarului. O fază superbă începută de la mijlocul terenului şi gazdele sunt în avantaj…“

Amintiri de la radio. În acest caz, echipele şi tranzistorul au avut o soartă asemănătore, au dispărut. Pe rând: Rocar (sau Autobuzul cum a fost cunoscută echipa din Berceni), Progresul (sau FC Naţional cum s-a numit în perioada 1994 – 2007), Sportul Studenţesc, toate s-au desfiinţat în anii tranziţiei de după 1989. Odată cu ele, fotbalul bucureştean şi-a pierdut o bună parte din identitate şi tradiţie. În Parcul cu Platani nu se mai joacă fotbal, se desfăşoară campionatele naţionale de oină, în drumul Găzarului se pregătesc Comprest, echipă de Liga a IV-a şi studenţii de la ANEFS, iar în Regie rugina, buruienile şi timpul distrug ce a mai rămas în picioare după ce Şiman a făcut lichidarea de stoc. Şi, din păcate, drama fotbalului bucureştean începe cu aceste trei nume, dar continuă cu o statistică ce, anul acesta (sezonul 2013-2014), a atins o cotă alarmantă. Astfel, în primele trei ligi (cele clasate la capitolul fotbal profesionist), capitala României a rămas cu doar şase echipe, cel mai mic număr înregistrat vreodată în toată istoria fotbalului românesc. Steaua şi Dinamo sunt în primul eşalon, Rapid în liga a doua, Juventus Colentina, Dinamo 2 şi Metaloglobus în „Divizia C“. Şi asta este tot pentru un oraş în care, înainte de Revoluţie, la sfârşitul anilor 80, erau înregistrate peste 20 de formaţii în primele trei eşaloane.

Fotbalul a înflorit după cutremur
Progresul fotbalului bucureştean începe odată cu progresul socialismului. Un element important în creşterea numărului echipelor de fotbal în Capitală este legat şi de cutremurul din 1977 (astăzi, 4 martie, se împlinesc 37 de ani de la această tragedie). Atunci, Ceauşescu a redesenat oraşul, blocuri în care să locuiască muncitorii din fabrici şi uzine. Pe lângă acestea au „înflorit“ nenumărate asociaţii sportive, majoritatea având şi secţii de fotbal. Autobuzul, Automatica, Tehnometal, CFR BTA, Voinţa, Mecanică Fină, Electromagnetica, Faur, Metalul, ICSIM, TUG Bucureşti (Girueta) şi multe altele au fost echipe care s-au înfiinţat înainte sau după cutremur, în comunism, formaţii care au jucat cu precădere în liga secundă sau în eşalonul terţ. După Revoluţie, fabricile au dispărut, la fel şi echipele enumerate mai sus, aceasta fiind principala cauză a decăderii fotbalului bucureştean. Un caz particular este al echipei Victoria Bucureşti, formaţie care în anii 80 ajunsese să reprezinte România în cupele europene. În 1989, s-a luat decizia desfiinţării Victoriei.

Ilfovul la putere
Tot după Revoluţie, în timp ce fotbalul din capitală a intrat în colaps, în Ilfov au apărut foarte multe echipe şi, baze sportive modernizate sau construite de la zero. În această zonă, explozia imobiliară a adus bani, iar unii oameni de afaceri din acest domeniu au investit în fotbal. La fel şi primăriile. Cernica, Berceni, Clinceni, Chiajna, Voluntari sunt exemple în acest sens. În tot acest timp, multe baze din Bucureşti au avut un singur duşman: rugina. Aşa s-a întâmplat şi cu terenul Girueta, din Drumul Găzarului, acolo unde în trecut au jucat Florea Dumitrache, Florea Ispir sau Cosmin Olăroiu. Acum, au mai rămas trei câini care fac legea dincolo de un gard de tablă pe care scrie cu vopsea îngălbenită: „Proprietate privată. No comment“. Dumitru Dragomir, în calitatea sa de şef al Ligii Profesioniste de Fotbal timp de 18 ani şi fost vicepreşedinte la FRF, explică situaţia. „Toţi l-au înjurat pe Ceauşescu, dar şi la fotbal, ca în toate domeniile, a făcut lucruri bune, dom’le. După Revoluţie s-a ales praful. De ce a mers în Ilfov? Pentru că primarii au fost harnici“.

“Sateliţii“, desfiinţaţi
Steaua, Rapid şi Dinamo au avut mult timp echipe secunde, acolo unde erau rulaţi fotbaliştii tineri sau cei care nu prindeau lotul la prima echipă. Rapid 2 juca în Ferentari, pe strada Veseliei, la baza Electromagnetica, mult timp echipa lor fiind în liga a doua sau a treia. Giuleştenii au desfiinţat echipa, iar, în Ferentari, fotbal mai joacă cine plăteşte. Un panou mare, pus strategic la intrarea în baza sportivă, ne anunţă tarifele de închiriere: 400 de lei terenul mare, 150 cel de zgură, tenis, sintetic, tot. Şi Steaua a renunţat la formaţia a doua, în acest moment Dinamo fiind singura dintre granzi care mai are „satelit“. În timp ce era redactat acest text, şefii din „Ştefan cel Mare“ se gândeau să mute echipa la Cernica.

Exemplul fericit – Metaloglobus

Fabrica din Sectorul 2, Metaloglobus, are echipă în liga a treia şi îşi modernizează baza din Pantelimon (foto, jos). Până când va fi omologat stadionul, formaţia îşi joacă meciurile de pe terenul propriu la Clinceni. În urmă cu câţiva ani, fabrica a fost cumpărată de un om de afaceri sirian, Imad Kassas. Povesteşte Marius Burcă, preşedintele formaţiei: „Suntem exemplul fericit, iar asta i se datorează omului care a preluat fabrica. Când a venit el, echipa nu era nici măcar în liga a cincea. A investit în baza de pregătire, am promovat până în eşalonul al treilea. Fără să aibă vreun interes pentru că la acest nivel nu se câştigă din fotbal“.

În aceste condiţii, Bucureştiul se înscrie cu succes în lista capitalelor fostului bloc sovietic al căror fotbal trece, rapid şi tot mai sigur în moarte clinică.

Cum e în alte capitale din spaţiul ex-sovietic:
Fotbalul în Belgrad
În sezonul 2013-2014, în primele trei ligi au fost înscrise 14 echipe
Liga I: 5 echipe, Liga a II-a: 1 echipă, Liga a III-a: 8 echipe
Fotbalul în Praga
În sezonul 2013-2014, în primele trei ligi, în Praga au fost înscrise 11 echipe.
Liga I: 4 echipe, Liga a II-a: 3 echipe, Liga a III-a: 4 echipe
Fotbalul în Budapesta
În sezonul 2012-2013, în primele trei ligi, în Budapesta au fost înscrise 19 echipe
Liga I: 4 echipe, Liga a II-a: 5 echipe, Liga a III-a: 11 echipe
Fotbalul în Sofia
Liga I: 4 echipe, Liga a III-a: 1 echipă

Numărul de echipe bucureştene după Revoluţie:

SEZON LIGA 1 LIGA 2 LIGA 3 TOTAL

1988/89 5 0 12 17
1989/90 4 3 11 18
1990/91 4 3 10 17
1991/92 4 3 10 17
1992/93 5 2 5 12
1993/94 5 2 5 12
1994/95 5 2 6 13
1995/96 5 1 7 13
1996/97 5 1 5 11
1997/98 5 1 5 11
1998/99 4 2 5 11
1999/00 5 2 5 12
2000/01 5 2 6 13
2001/02 5 4 6 15
2002/03 5 2 5 12
2003/04 4 4 3 11
2004/05 5 4 3 12
2005/06 5 4 3 12
2006/07 4 1 8 13
2007/08 3 4 6 13
2008/09 3 3 6 12
2009/10 3 3 4 10
2010/11 4 3 2 9
2011/12 4 1 2 7
2012/13 3 2 4 9
2013/14 2 1 3 6

RECORD / Cele mai multe echipe bucureştene din istorie

1977/78 3 4 14 21
1978/79: 3 4 15 22
1979/80 3 5 12 20

Statistică: Răzvan TOMA