Bani in sport

Home Forums Miscelaneous Diverse / Miscelaneous Bani in sport

Viewing 15 posts - 1 through 15 (of 216 total)
  • Author
    Posts
  • #50664
    adi
    Member

    Propun sa deschidem un topic aici in care sa vorbim despre legatura dintre fotbal si business din campionatele externe.
    Campionatul intern e improbabil sa ajunga la performantele sportive / financiare de afara, dar eu cred ca e cel putin interesant sa stim si noi ce se intampla la masa bogatilor. Poate vreun jucator de geniu de la Sportul va ajunge afara si ii vom tine pumnii, poate nu.
    Sau poate pur si simplu ne va face placere sa citim despre profesionismul la care aspiram (in iarba si in jurul ei).

    http://www.standard.ro/articol_1411/pana_in_2010__fotbalistii_britanici_vor_castiga_20_milioane_euro_pe_an.html
    Pana in 2010, fotbalistii britanici vor castiga 20 milioane euro pe an

    Pana in 2010, fotbalistii britanici vor castiga peste 10 milioane de lire sterline anual (19,7 milioane euro), informeaza un raport publicat de agentia de consultanta si contabilitate Deloitte and Touche LLP. Potrivit documentului, noile contracte de tranmisie televizata vor face ca veniturile echipelor din Premiere League sa cresca intr-un ritm foarte rapid.

    Numai anul viitor, cluburile britanice de fotbal vor castiga cu 28 la suta mai mult decat in prezent. Iar incasarile lor comune vor atinge cifra de 1,77 miliarde lire sterline (2,6 miliarde euro). O mare parte din acesti bani va ajunge in buzunarele jucatorilor si va atrage un salt al salariilor in acest domeniu. Lefele fotbalistilor britanici au crescut deja cu 9 procente in perioada 2005-2006, pana la valoarea medie de 1,1 milioane de lire sterline pe sezon. (1,6 miliaone euro).

    Potrivit raportului Deloitte and Touche, incasarile din drepturile de televizare se vor dubla in urmatoarele 3 sezoane si vor ajunge la 2,7 miliarde lire sterline. (3,9 miliarde euro). Cresterea semnificativa se datoreaza unor contracte noi incheiate cu companii media din 190 de tari. Conform intelegerilor dintre cluburi si jucatori, sportivii primesc 62 la suta din acestevanzari. Daca procentajul se va mentine, cheltuielile salariale din Premiere league vor creste cu 17% anul viitor – de la 854 milioane lire sterline (1,25 miliarde euro) la un miliard de lire sterline (1,47 miliarde euro).

    In prezent, cei mai bine platiti fotbalisti din Marea briitanie sunt Andriy Shevchenko si Michael Ballack , ambii de la clubul Chelsea . Ei primesc anual 6,8 miliaone lire sterline (10 milioane euro). Salariile lor vor creste insa simtitor incepand cu anul viitor, odatpa cu majorarea incasptilor din drepturile de telvizare. Acest fapt poate fi benefic pentru bugetul britanic – in fiecare an, impozitele incasate de la jucatorii profesionisti depasesc 650 milioane lire sterline (956 milioane euro)

    Raportul Deloitte and Touche precizeaza ca echipele din Premiere League castiga mai bine decat cluburile rivale din Europa. Iar noile contracte de televizare vor accentua si mai mutl acest avantaj financiar. “De mai bine de 15 ani, peste 15 procente din aceste castiguri sunt investite in centre pentru tineret sau de antrenament. In prezent, diferenta dintre facilitatile echipelor britanice si cele ale cluburiulor din alte tari, este destul de mare”, a declarat, intr-un comunicat de presa, Alan Switzer, directorul departametnului de business sportiv de la Deloitte and Touche.

    #81729
    Zibling
    Member

    Si cum propui sa facem comparatia cu Romania, deoarece la noi, chiar daca sunt vehiculate anumite sume, multe sunt si fictive, deoarece inca se mai pun bani negri deoparte, contracte reduse pe hartie, bani incasati de jucatori fara acoperire in documente etc.

    #81730
    adi
    Member

    Eu personal nu simt nevoia sa compar deocamdata campionatul intern cu cele externe, pentru ca diferentele sunt prea mari.
    Insa eu cred ca e inevitabil ca la un moment dat ne vom indrepta si noi catre modelul de afara

    #81731
    Giani
    Member

    Asta este evident, Adi. Altfel se activeaza cine stie clauza de salvgardare.

    #81728
    adi
    Member

    un articol interesant despre salariile din sportul romanesc si nu numai:

    http://www.capital.ro/articole/sporturile-romanesti-campioane-la-salarii/108908

    #81732
    adi
    Member

    Miliardarul George Soros ofera 283 mil. euro pe clubul de fotbal AS Roma

    Autor: Miruna Vasilescu Data: 27-05-2008
    Ziarul Financiar

    Familia Sensi, proprietara echipei italiene de fotbal AS Roma, ar putea fi de acord cu vanzarea clubului catre investitorul miliardar George Soros, scrie publicatia Corriere della Sera, citata de Bloomberg, fara a mentiona sursele. Miliardarul american de origine maghiara George Soros ofera 283 de milioane de euro (446 de milioane de dolari) in schimbul echipei de fotbal, potrivit ziarului italian. El ar fi dispus sa plateasca 210 milioane de euro pentru pachetul majoritar detinut de familia Sensi, in valoare de 66%, si apoi sa faca o oferta de cumparare a actiunilor direct de la actionari, la un pret peste cel din piata, pentru restul companiei listate la bursa. Oficialii AS Roma, care a castigat sambata Cupa Italiei in urma meciului cu campioana Internazionale Milano, pe care a invins-o cu 2-1 pe Stadio Olimpico, au declarat pe data de 23 mai ca nu au primit inca nicio oferta de preluare din partea lui Soros. Societatea Italpetroli care detine pachetul majoritar de actiuni in cadrul echipei romane de fotbal a acumulat datorii de aproximativ 600 de milioane de euro, situatie care face atractiva ideea unei vanzari a clubului. In eventualitatea incheierii acestei tranzactii, AS Roma ar putea deveni prima echipa italiana cu un patron strain.

    Sursa: http://www.zf.ro/articol_173698

    #81733
    adi
    Member

    http://www.financiarul.com/articol_2207/sportul-romanesc-nu-este-pregatit-sa-se-autosustina.html

    Sportul românesc nu este pregătit să se autosusţină

    01/05/2008 de Vlad Barleanu

    Cristi Romanescu, presedintele Federatiei Romane de Tenis de Masa

    Un cerc vicios: performanţă sportivă – media – sponsori

    Cristi Romanescu, presedintele Federaţiei Române de Tenis de Masă, face o analiză a situaţiei în care se află sportul românesc, din punctul de vedere al managementului si al bazei de selecţie.În lumea fotbalului autohton se învârtesc deja sume impresionante, fapt ce scoate în evidenţă subfinanţarea celorlalte sporturi. Fenomenul este cu atât mai îngrijorător, cu cât 2008 este an olimpic.
    Cristi Romanescu, presedintele Federaţiei Române de Tenis de Masă si membru al Comitetului Olimpic si Sportiv Român (COSR), spune că „e foarte greu de previzionat” când se vor putea autofinanţa sporturile din România. „Din punctul meu de vedere, sportul nu este pregătit să se autosusţină, din cauza mentalităţii oamenilor”, a declarat Romanescu. Astfel, în afară de fotbal, care poate fi definit ca fenomen social, celelalte sporturi nu reusesc să aducă mulţi spectatori în tribune. Chiar si în momentul în care există interes pentru un sport, oamenii sunt obisnuiţi să intre gratuit în săli sau pe stadioane. Principala sursă de venituri în sportul profesionist – biletele si abonamentele – au o pondere aproape nulă.

    Se caută doar cancanuri

    A doua sursă majoră de venituri pentru sport ar trebui să fie parteneriatele de imagine, iar în acest caz se naste un cerc vicios, generat de mentalităţile creatorilor si consumatorilor de produse media. Romanescu spune că tenisul de masă nu este mediatizat, astfel încât sponsorii nu pot fi atrasi. „Nu suntem interesanţi pentru media. Spunem «uite, am făcut următorul rezultat, la nivel european sau mondial». Pe nimeni nu interesează rezultatul, ci doar cancanul. E interesant doar dacă a dat cu capul de ceva în momentul în care a câstigat medalia, dacă si-a sunat sau nu prietenul cu o seară înainte sau dacă a fost la discotecă. Sportivii nostri sunt mai cuminţei, nu pot apărea asemenea stiri”, spune Romanescu.

    Reperul 1990

    Un subiect la ordinea zilei este subfinanţarea sportului de la bugetul de stat, mai ales că, în această vară, se vor desfăsura Jocurile Olimpice, la Beijing. În toate statele dezvoltate, sportul este finanţat de la bugetul de stat, pe programe separate, în funcţie de valoare si de obiective. Romanescu atrage atenţia că subfinanţarea este un element constant în ultimii 18 ani. Din această cauză s-au distrus baze, săli, s-au desfiinţat foarte multe cluburi sportive scolare, cluburi, secţii din diferite ramuri sportive. „Încet-încet, ne autodesfiinţăm în stilul ăsta”, a afirmat Romanescu. „În următorii ani, România va trebui să investească foarte mult pentru a ajunge pe locul în care se afla până în 1990, când reprezentam o forţă în mai multe ramuri sportive. În sporturi la care altădată dădeam lecţii, suntem acum într-o situaţie în care abia dacă mai găsim sportivii care să le practice, nu neapărat să câstige medalii în concursuri internaţionale”, spune Cristi Romanescu.

    Fără bază de selecţie

    În privinţa tenisului de masă, finanţarea de la bugetul de stat pentru 2008 este de 1,2 milioane de lei, la jumătate faţă de necesar. În această sumă sunt incluse si cheltuielile administrative ale Federaţiei. Romanescu a afirmat că a fost nevoit să taie din cheltuielile cu pregătirea ale loturilor de copii si juniori, pentru a le asigura un program bine structurat celor doi sportivi calificaţi la Olimpiadă.
    „Avem probleme la nivel de pregătire, la nivelul loturilor naţionale, acolo unde încercăm să ne facem un program cât mai coerent. Noi ne confruntăm pe plan european cu ţări precum Germania, Franţa, Italia si, automat, programele de pregătire ar trebui să le facem în funcţie de ei sau în aceeasi măsură în care o fac si ei”, spune Romanescu. În prezent, tenisul de masă se confruntă si cu lipsa unei baze numeroase de selecţie. Studiile Federaţiei arată că ritmul legitimării de sportivi ar trebui să se dubleze în următorii doi ani, pentru a exista o „masă” de unde să poată fi „extrasi” viitorii performeri. În condiţiile actuale, baza de selecţie nu poate oferi sportivi valorosi, ci mediocri, iar consecinţele se vor vedea în următorii patru-cinci ani.

    Strategie diferită

    Tenisul de masă a încercat să se acomodeze crizei de subfinanţare, adoptând o strategie diferită faţă de alte sporturi – condiţiile „de seră”. Astfel, în majoritatea sporturilor sumele s-au micsorat, dar nu s-a modificat construcţia bugetelor. Banii au continuat să se ducă spre multe cluburi, spre mulţi sportivi, iar intensitatea antrenamentelor a fost redusă. „În tenisul de masă s-a acţionat invers decât în alte sporturi. Eu mi-am dat seama în urmă cu sapte ani, când am fost ales presedinte al Federaţiei de Tenis de Masă, că nu putem să facem performanţă decât în condiţii «de seră». Adică să concentrăm valorile în două cluburi”, spune Romanescu. Federaţia, împreună cu COSR, a înfiinţat două centre olimpice – la Bistriţa, pentru băieţi, si la Constanţa, pentru fete. Un ciclu obisnuit de performanţă presupune aducerea sportivilor la aceste cluburi la 12-14 ani, instruirea lor în condiţii „de seră”, urmând ca în patru-cinci ani să ajungă la un nivel european. Din clubul de la Constanţa provin cele două sportive care participă la Olimpiada de la Beijing. În toată lumea, sportivii nu pot face performanţă decât în condiţii „de seră”, în condiţii centralizate, explică Romanescu.

    #81734
    adi
    Member

    http://www.romanialibera.ro/a125666/impact-a-lucrat-oncos-ul-pentru-u-cluj.html

    Impact “a lucrat” Oncos-ul pentru “U” Cluj
    Transilvania – Banat – Impact “a lucrat” Oncos-ul pentru “U” Cluj
    Universitatea Cluj va avea un nou stapan
    Adrian Rus
    Joi, 29 Mai 2008

    – Compania Impact a anuntat, ieri, ca va cumpara singura pachetul majoritar de actiuni la “U” Cluj, dupa ce, cu o seara inainte, s-a lepadat “de partenerii” de la Oncos.

    Compania Impact va deveni, aproape sigur, noul actionar majoritar al echipei Universitatea Cluj. Firma bucuresteana a oferit, ieri, suma de sase milioane de lei pentru 40% din cele 55% de actiuni detinute de Consiliul Local la proaspata retrogradata in Liga a II-a. Astfel, pe langa cele 12% din actiuni pe care le detine, in acest moment, la
    “U” Cluj, Impact va ajunge la 52% si va avea controlul deplin asupra echipei. Interesant este ca, desi firma omului de afaceri Dan Ioan Pop trebuia sa preia controlul Universitatii in tandem cu cei de la Oncos, acest lucru nu s-a mai produs. Ieri, la finalul Adunarii Generale a Actionarilor, desfasurata in biroul primarului Emil Boc, acesta a declarat ca nu a primit nici o oferta din partea firmei Oncos, desi cele doua companii trebuiau sa puna pe masa o suma comuna.

    Motivul a fost dezvaluit, pentru Romania libera, de catre Radu Constantea, reprezentantul firmei clujene Oncos in actionariatul Universitatii. “Nu am mai propus nici o oferta, pentru ca cei de la Impact ne-au anuntat ca vor sa preia singuri pachetul majoritari de actiuni. Totul era stabilit de cateva saptamani, vorbeam si analizam ce era de facut, iar aseara (n.r.-marti seara) reprezentantii celor de la Impact au spus, practic, ca nu mai au nevoie de noi. Consider ca este lipsit de fair-play ce au facut dansii, insa asta e legea pietei, a fost alegerea lor si nu avem ce face”, a declarat, mahnit, Constantea.
    Totusi, aceasta “lucratura” a celor de la Impact nu va schimba prea mult planurile Oncos-ului, care va continua langa Universitatea. “Nu mai este nici o sansa sa mai colaboram cu Impact la sefia lui “U”. Vom ramane cu procentele de actiuni pe care le avem (n.r.-15%) si o sa ajutam echipa atat cat vom putea. Nu ne-am gandit sa ne retragem din actionariat, pentru ca suntem de ceva timp aici si iubim prea mult acest club pentru a face asta”, a completat Radu Constantea.

    PROCEDURA
    Decizia firmei Impact de a oferi sase milioane de lei pentru 40% din actiuni va fi analizata de catre Comisia Buget-Finante, condusa de Ovidiu Turdean. Maine va avea loc sedinta Consiliului Local, iar in cadrul acesteia se va hotara daca Impact a primit unda verde pentru a prelua Universitatea sau vor mai avea loc alte negocieri pe aceasta tema. “Inca nu suntem proprietarii clubului. Daca vom ajunge, totusi, in aceasta postura principala problema va fi investirea intr-un centru de copii si juniori”, a spu Mihai Dragutoiu, reprezentantul Impact.

    #81735
    adi
    Member

    ZF: Peste jumatate din veniturile cluburilor de fotbal din Anglia se duc pe salariile jucatorilor

    Salariile acordate de catre cluburile din Premier League au ajuns, in sezonul 2006/2007, la o proportie record din veniturile totale ale acestora, se arata intr-un studiu al firmei Deloitte, citat de BBCNews.

    Veniturile totale ale cluburilor din prima liga britanica au atins in sezonul trecut nivelul de 1,5 mld. lire sterline (1,89 mld. euro), in timp ce salariile fotbalistilor au inregistrat cel mai mare procent raportat la veniturile totale din 1992 incoace. Cautand sa-si asigure succesul pe plan fotbalistic, cluburile au cheltuit mai multi bani pentru jucatori in detrimentul propriilor profituri, se arata in acelasi raport.

    Iar in aceasta situatie, doar opt din cele douazeci de cluburi din Premier League au inregistrat un profit operational in sezonul 2006/2007. In sezonul anterior numarul echipelor care au inregistrat un asemenea rezultat a fost dublu.

    #81736
    adi
    Member

    http://www.sfin.ro/articol_12957/golurile_de_la_euro_umplu_vistieriile_elvetiei_si_austriei.html

    Golurile de la EURO umplu vistieriile Elveţiei si Austriei
    de Florin Rusu

    Organizarea unei competiţii fotbalistice internaţionale sporeste considerabil PIB-urile gazdelor, dar si pe ale celorlalte ţări implicate
    O crestere economică mai mare cu 0,2-0,3% decât cea estimată, o ameliorare a balanţei comerciale, crearea a 50.000 de noi locuri de muncă, plus atragerea a unu-două milioane de turisti într-o singură lună?! Ce guvern nu visează asa ceva? Tot ce ar trebui să facă este să colaboreze cu Federaţia Naţională pentru a obţine de la UEFA dreptul de organizare a unui turneu final al Campionatului European de Fotbal în ţara sa. Pentru că fotbalul este din ce în ce mai mult, pe lângă spectacolul sportiv, si o afacere!

    Meciuri de 56 milioane de euro
    Organizarea de către Elveţia si Austria a Campionatului European din 2008 va avea un impact pozitiv asupra economiei europene în valoare de 1,4 miliarde de euro, se arată într-un studiu comandat de MasterCard, sponsor oficial al turneului încă din 1992. Raportat la Produsul Intern Brut (PIB) al României (125 miliarde de euro pentru 2008, potrivit guvernului), impactul s-ar traduce printr-o crestere economică suplimentară de 1,12% din PIB. În cazul Aus-triei si Elveţiei, cresterea suplimentară, e adevărat, este mai redusă, de 0,2-0,3% din PIB, asta si datorită faptului că PIB-ul lor este mai mare decât al României.
    Studiul mai arată că fiecare meci al turneului va aduce un venit mediu de 42 milioane de euro, iar cele mai bănoase partide – undeva între 49 si 56 milioane de euro.
    Distribuţia veniturilor va fi aproximativ ega-lă între Austria si Elveţia, plus că va mai exista un efect indirect asupra întregii economii europene. Potrivit autorilor studiului, cele mai profitabile partide vor fi cele din grupa noastră, care însă nu vor avea ca protagonistă România: Franţa-Italia (de la Zürich), Olanda-Franţa (la Berna) si Italia-Olanda (tot la Berna). Numai aceste trei partide vor contribui suplimentar la dezvoltarea economiei europene cu 168 de milioane de euro. Celelalte partide atractive financiar pentru organizatori din faza grupelor sunt Elveţia-Portugalia (la Basel), Austria-Germania (la Viena) si Spania-Rusia (Innsbruck). Însă meciurile cu cea mai bună reţetă financiară se vor înregistra în fazele superioare, în special partidele care vor avea ca protagonistă Germania. Un eventual meci Germania-Italia, Germania-Franţa sau Germania-Olanda va depăsi lejer pragul de 56 milioane de euro.

    Reţeta austriacă
    Economistii austrieci care lucrează pentru guvernul de la Viena se asteaptă la un efect pozitiv al organizării Campionatului European în valoare de 321 milioane euro, echivalentul a 0,15% din PIB. În plus, cheltuielile nete suplimentare ale populaţiei autohtone si turistilor străini vor fi de 263 milioane euro, iar 15.000-20.000 (10.000 numai în domeniul hotelier) de noi locuri de muncă vor fi create cu acest prilej. Chiar dacă jumătate dintre ele au un caracter temporar, vor contribui si acestea la cresterea economică, efectul suplimentar cumulat ajungând undeva între 0,2-0,3% din PIB. Pe total, evenimentul va genera o cifră netă de afaceri de 1,132 miliarde euro si o valoare adăugată netă de 640 milioane de euro. Specialistii avertizează însă că aceste efecte vor fi temporare. Printre beneficiile pe care organizarea Campionatului European le va aduce economiei austriece, acestia enumeră cresterea notorietăţii obiectivelor turistice si mărcilor naţionale. „Este de asteptat ca cel puţin 10% din suporterii care vor veni să vadă meciuri la turneul final din acest an să revină în Austria si anul viitor, ca turisti“, crede Alfred Jung, reprezentantul unei asociaţii patronale a hotelierilor austrieci. La turneul mondial din Germania 2006, fanii au cheltuit mai mult cu 50% decât alţi turisti, iar Austria speră acelasi lucru. Sectoarele care vor profita sunt, potrivit SportsEconAustria, construcţiile, turismul si serviciile.
    SportsEconAustria susţine că numai în industria hotelieră rezultatul va fi de aproximativ 830.000 de nopţi de cazare suplimentare solicitate de echipe, oficiali si fani. Există si un revers al medaliei însă. Chiar dacă activitatea companiilor aeriene, pe total, se va intensifica, zborurile în afară ale companiilor austriece se vor reduce cu 20% ca urmare a faptului că austriecii vor prefera să stea acasă pentru a urmări turneul. În plus, oficialii mai speră ca fanii să revină în Austria pentru a se bucura de celelalte atracţii pe care ţara le oferă, precum pârtiile de schi, arhitectura, istoria, muzica etc. „Multe familii vor veni pentru ca tatăl si fiul să urmărească meciurile, însă mama si fiica vor prefera să viziteze muzeele si alte atracţii culturale“, susţine economistul Christian Helmenstein. Nu trebuie ignorate nici beneficiile sociale. Infrastructura sportivă îmbunătăţită cu această ocazie va duce la o participare mai activă la activităţile sportive din partea populaţiei.
    Infrastructura va avea si ea de câstigat. Deja mai multe linii si staţii de metrou au fost construite, ca anexe ale stadionului din Viena pe care se va juca finala de pe 29 iunie. Zona din jurul stadionului pe care se va juca finala s-a dezvoltat si ea, fiind construite mai multe mall-uri, clădiri de birouri, restaurante (în care însă nu se beau băuturi alcoolice) si chiar un lac artificial. Mai multe sute de baruri vor transmite meciurile în direct, fiind creat, în acest sens, si un site special (http://www.fussballbeimwirt.at) menit a-i orienta pe suporteri către acestea. Dar fiindcă nimic nu e gratis, iar mâna guvernului e lungă, antreprenorilor austrieci le-a fost interzisă comercializarea de produse care să concureze cu cele oficiale în jurul stadioanelor.
    Cum obrazul subţire cu cheltuială se ţine, Austria a investit în total 133 de milioane de euro, 70 dintre acestea orientându-se către refacerea celor 4 stadioane care găzduiesc meciurile. Cancelarul Alfred Gusenbauer a estimat încasările suplimentare la buget la 25 milioane euro.

    Filiera elveţiană
    Prin comparaţie, Elveţia se asteaptă la o cifră de afaceri de 335 de milioane de euro, din care valoarea adăugată netă ar fi de aproximativ 200 de milioane de euro. Majoritatea provin din intensificarea activităţii economice, a consumului, serviciilor si telecomunicaţiilor. În plus, se vor crea aproximativ 3.790 de noi slujbe cu caracter permanent. Potrivit consultanţilor Rutter+Partner, cifrele ar putea fi mult mai mari, dacă se iau în calcul efectele mai greu monetarizabile, putând ajunge la o valoare adăugată netă de 920 de milioane de euro. Chiar dacă statul a contribuit cu puţine fonduri, va beneficia de încasări suplimentare prin impozitarea turismului, bugetului competiţiei si activităţii de extindere a stadioanelor (15 milioane de euro numai din impozit pe venit si TVA). Încasările suplimentare din contribuţiile sociale vor fi de 20 de milioane de euro. Cheltuielile făcute de turistii străini vor avea un efect pozitiv asupra balanţei de plăţi în valoare de 175 de milioane de euro.

    Experimentul german
    Acestea sunt însă doar previziuni. Ele pot fi mai mult sau mai puţin corecte. Exemplul Germaniei, care a organizat Campionatul Mondial din 2006, e elocvent în acest sens. Înainte de începerea turneului au fost investiţi aproximativ 4,6 miliarde euro în infrastructură. Un studiu al Camerei de Comerţ si al Deutsche Postbank prevedea un efect pozitiv de 10 miliarde euro, 0,5% din PIB. Studiul susţinea, de asemenea, că vor fi create între 10.000 si 20.000 de noi slujbe permanente. Rezultatele nu au fost însă atât de spectaculoase. Desi a beneficiat de vizita a două milioane de fani pe durata turneului (de două ori mai mult decât se asteptau), care au cheltuit aproximativ 600 de milioane de euro, economia Germaniei n-a beneficiat decât de un impuls de 0,25% asupra cresterii economice, jumătate din cel estimat. Totusi au fost create 50.000 de locuri de muncă noi, dintre care jumătate cu caracter permanent. Principalul beneficiar a fost sponsorul oficial Adidas, care a raportat o crestere a vânzărilor în 2006 cu 30%. În schimb, industria textilă germană a raportat pierderi. Retailul a câstigat si el, cu o cifră de afaceri de două miliarde euro în timpul CM. Si căile ferate si Lufthansa au participat la împărţirea beneficiilor. Prezervativele s-au vândut si ele bine, înregistrând, potrivit companiei Durex, o crestere de 30% în timpul turneului. Paradoxal, cel mai mult au avut de suferit practicantele celei mai vechi meserii din lume. Seful poliţiei din München, Wilhem Schmidbauer, a descris situaţia: „Fanii au fost mai interesaţi să petreacă si să bea bere decât să frecventeze prostituatele“.
    Poate că Guvernul României ar fi trebuit să se gândească si el la organizarea unui turneu final în ţara noastră, nu de alta, dar Polonia s-a asociat cu Ucraina pentru organizarea Campionatului European din 2012. Iar UEFA pare dispusă să trimită evenimente importante spre estul continentului. Finala Champions League de la Moscova din acest an este cea mai bună dovadă. Pe lângă cresterea economică pe care un astfel de eveniment o aduce, am avea si noi stadioane pe care să putem juca în Champions League. Asta dacă nu se vor da contractele tot către clienţii politici!

    #81737
    adi
    Member

    http://www.cotidianul.ro/ska_sofia_a_fost_exclusa_din_editia_viitoare_a_ligii_campionilor-47783.html

    Echipa campioană a Bulgariei, ŢSKA Sofia, unde evoluează şi jucătorul român Florentin Petre, a fost exclusă din ediţia viitoare a Ligii Campionilor pentru că nu a îndeplinit criteriile pentru acordarea licenţei, a anunţat, joi, Federaţia Bulgară de Fotbal (BFU).

    “ŢSKA nu va participa în ediţia 2008/2009 a Ligii Campionilor, iar decizia este una finală”, se arată într-un comunicat al BFU.

    Gruparea bulgară a câştigat sezonul trecut al 31-lea titlu de campioană şi trebuia să evolueze în turul al treilea al Ligii Campionilor.
    Federaţia a decis că ŢSKA nu poate reprezenta ţara în Liga Campionilor, pentru că avea datorii mari către creditori şi mai multe instituţii de stat.

    Miercuri, formaţia FC Porto, a fost exclusă de UEFA pentru un sezon din cupele europene, pentru că a oferit mită unor arbitrii acum câteva sezoane.

    #81738
    dragos
    Member

    @adi wrote:

    Miercuri, formaţia FC Porto, a fost exclusă de UEFA pentru un sezon din cupele europene, pentru că a oferit mită unor arbitrii acum câteva sezoane.

    daca s-ar respecta aceeasi teorie, acum ar fi randul Stelei, nu ??
    jiji stie de ce .

    #81739
    Zibling
    Member

    Nu cred ca la Steaua se va intampla asa ceva. Va avea noroc ciobanul de data asta, ca e Mircea Sandu vice la UEFA.

    #81740
    adi
    Member

    2.500 de romani au pariat ca Romania va castiga Euro 2008

    Autor: Liviu Florea Data: 09-06-2008
    Ziarul Financiar

    2.500 de romani au pariat ca Romania va castiga campionatul european. Astfel, din cele peste 10.000 de bilete in care s-a mizat la casa de pariuri Astra Sport Bets pe castigatoarea trofeului, 4.120 indica Spania (pana la startul competitiei) ca favorita la cucerirea Euro 2008, urmata de Romania, cu aproape 2.500 de bilete si de Italia, cu aproximativ 2.000 de bilete. “A fost o surpriza si pentru mine ca pe atatea bilete Romania a fost vazuta ca invingatoare. Romanii sunt patrioti si de aceea au pariat asa”, a spus Daniel Smeada, PR Manager al Astra Sport Bets, PR managerul casei de pariuri Astra. Cotatia pentru pariul ca Romania castiga campionatul european este 1:31, adica la 10 lei pariati castigul este de 310 lei, minus taxele. Pe de alta parte, grupa in care a fost plasata nationala de fotbal a Romaniei la Campionatul European de fotbal ce se desfasoara in Austria si Elvetia pare sa-i fi speriat pe impatimitii autohtoni de pariuri, care aleg sa mizeze bani pe favoriti. Astra Sport Bets, Wettpunkt si Stanleybet, cele mai importante case de pariuri, vad Franta castigatoare in meciul de astazi impotriva Romaniei, jucatorii lui Victor Piturca fiind cotati cu 3,80 – 3,90 pentru victorie, ceea ce inseamna ca pentru 1 leu pariat se poate obtine un castig net de 3,9 lei. “Pana la debutul Campionatului European de fotbal Romania este vazuta castigatoare in meciul cu Franta in 19.000 de bilete, in vreme ce numarul biletelor in care francezii sunt creditati cu prima sansa este dublu”, afirma PR managerul casei de pariuri Astra.

    Totodata, pe 13.340 de bilete romanii au pariat la Astra ca meciul va fi egal la pauza, iar pe circa 13.000 de bilete au mizat pe egalitate la finalul disputei.

    In ultima perioada, romanii au devenit din ce in ce mai profesionisti in pariurile sportive, chiar daca suma medie pariata pe un bilet de joc este de 1,5 – 2 euro. Astfel, in ciuda patriotismului local, pariorii autohtoni aleg sa castige bani si de aceea mizeaza la siguranta.

    “Nu s-a pariat mult pe Romania, pentru ca tara noastra are statutul de outsider. Exista o atitudine rezervata in randul pariorilor autohtoni, chiar daca nationala este prezenta la Campionatul European dupa 8 ani de la ultima participare la un turneu final”, spune Eduard Bieltz, managerul casei de pariuri Wettpunkt. In grupa C, din care fac parte Italia, Franta, Romania si Olanda, favorita bookmakerilor este Italia, ce detine patru cupe mondiale si una europeana.

    “Chiar daca Romania apare la un turneu final dupa foarte mult timp, pariorii nu sunt sentimentali, ci se uita cu atentie la partea financiara”, afirma Bieltz. Pariorii aleg sa-si aloce resursele financiare pe echipele considerate favorite.

    “Daca in ultimii 8 ani nationala de fotbal ar fi fost prezenta la fiecare editie a Cupei Mondiale sau a Europeanului cu rezultate notabile, cu siguranta ca s-ar fi pariat mult mai mult pe Romania”, considera Bieltz. Meciul de debut este cel mai important, afirma majoritatea oamenilor de fotbal, iar acest lucru este valabil si in ceea ce priveste pariurile.

    Sursa: http://www.zf.ro/articol_175236

    #81741
    adi
    Member

    Business Magazin: Mai e fotbalul o investitie la TV?

    In timp ce in Austria si Elvetia echipa nationala joaca primele meciuri la un campionat international dupa o absenta de opt ani, in tara, managerii principalelor televiziuni fac calcule despre cum isi vor recupera banii investiti in drepturile de televizare a celor mai importante competitii de fotbal.

    Autor: Cristina Negraru

    Data: 8.06.2008

    Managerii de televiziuni au si de ce sa faca socoteli, avand in vedere ca investitia totala in achizitionarea drepturilor de televiziune s-a ridicat la aproximativ 150 de milioane de euro. Aproximativ doua treimi din suma – 102 milioane de euro cu TVA (85 de milioane de euro fara TVA) – au reprezentat numai meciurile din Liga 1, achizitionate de Antena 1 si RCS&RDS la sfarsitul lunii martie pentru o perioada de trei ani.

    Competitorii consortiului Antena 1 si RCS&RDS au fost Realitatea Media – Telesport si Kanal D, care au oferit maxim 84,5 milioane de euro, respectiv 72,5 milioane de euro.

    Desi suma este de peste trei ori mai mare decat cele 28 de milioane de euro platite de Telesport in 2004 pentru difuzarea meciurilor in perioada 2004-2008, Dumitru Dragomir, presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, a declarat ca valoarea este mica, asteptandu-se ca drepturile de transmisiune pentru viitorii trei ani sa ajunga la 150-160 de milioane de euro.

    Daca din aceasta afacere echipa campioana va castiga aproximativ patru milioane de euro anual, iar ultimele clasate vor incasa in jur de un milion de euro pe an, in ceea ce priveste recuperarea banilor de catre Antena 1 situatia este incerta.

    “Nu cred ca banii atrasi din publicitate corelati direct cu meciurile de fotbal sa acopere aceasta investitie. Insa, daca ne gandim la faptul ca meciurile din Liga 1 ajuta la cresterea cotei de piata a unei statii, rezulta ca aceste meciuri vor avea un efect benefic asupra tuturor bugetelor atrase de o televiziune. Deci este posibil ca, la finalul celor trei ani, investitia sa poata fi acoperita de ratingurile si cotele de piata in crestere”, apreciaza Victor Popa, media account director la Optimedia, agentia de media din cadrul grupului de comunicare Publicis.

    Cristi Cretu, directorul departamentului sport al trustului Intact, considera ca pe segmentul urban vor fi derby-uri care vor inregistra si peste 20 de puncte de rating (aproximativ 1.970.000 de telespectatori), optiunile 2, 3 si 4 in jur de 10 puncte de rating, iar meciurile de optiunea a 8-a si a 9-a vor inregistra 4-5 puncte de rating.

    Victor Popa vede de asemenea o posibilitate a recuperarii investitiei prin promovarea si atragerea de bugete pentru emisiunile conexe transmisiunilor sportive sau prin lansarea unui nou post de sport care sa difuzeze meciurile mai putin importante. Anuntat inca de la inceputul anului ca facand parte din cele trei posturi (sport, muzica si business) in care trustul Intact va investi aproximativ de 30 de milioane de euro, canalul de sport ArennaTV a fost prezentat la jumatatea lunii mai sub numele de GSP TV.

    Carmen Lixandru, managing director la MediaCom, agentia de media a grupului de comunicare Grey Worldwide Romania, e de parere ca Antena 1 poate sa-si recupereze investitia, dar estimeaza ca presiunea va fi foarte mare, din cauza unei cresteri mai mici de 35-40%, cat a fost in ultimii ani valoarea cresterilor pe piata de publicitate. “Investitiile in publicitate in segmentul de sport vor creste categoric. Televiziunile au majorat deja costul unui punct de audienta cu o medie de 25-30%; in plus, aceste programe sunt considerate premium si se percepe o suprataxa intre 30% si 50% aplicata la valoarea unui punct de rating. In general, transmisiile competitiilor de fotbal sunt cam cele mai scumpe programe din grila unei televiziuni”, mai spune Lixandru.

    In aceeasi zi cu drepturile pentru Liga 1 s-a decis si ca TVR si Boom vor difuza meciurile din Champions League, cel mai important format sportiv la nivel mondial, a carui finala din acest an dintre Manchester United si Chelsea Londra a fost urmarita de aproximativ 100 de milioane de oameni.

    Care va fi insa audienta meciurilor? Ioan Todan, directorul departamentului de sport din TVR, afirma ca difuzarea meciurile din Liga Campionilor ar trebui sa fie varfuri de audienta pe toate cele trei segmentele de public – national, all urban (18-99 de ani) si comercial (urban 18-49 de ani). Andreea Hreniuc, TV sales manager la Splendid Media, agentia care vinde publicitate pentru posturile publice de televiziune, estimeaza ca audienta medie pe segmentul all urban va fi cuprinsa intre 6 si 10,5 puncte de rating, adica intre 591.000 si 1.034.250 de telespectatori.

    In legatura cu cele 35 de milioane de euro pe care i-a platit TVR pentru difuzarea meciurilor din optiunea 1 a Ligii Campionilor, Ioan Todan spune ca rezultatele investitiei se vad deja, postul public castigand capital de imagine in urma acestei achizitii.

    Tot la imagine se refera si Radu Budes, managing director la Splendid Media, atunci cand afirma ca, desi sumele platite pentru drepturile de televiziune sunt substantiale, pot fi considerate investitii in imagine. “Televiziunile nu privesc lucrurile strict din perspectiva veniturilor realizate din difuzarea programelor achizitionate. Adica atat cat am dat versus atat cat am scos. Este importanta si cresterea pe care un program bun o aduce programului dinainte sau celui de dupa. Aceste cresteri se contorizeaza la randul lor in bani”.

    De cand sunt difuzate la Pro TV meciurile din Champions League, recordul de audienta a fost inregistrat la meciul Steaua-Real Madrid, care a avut un rating de 27,2 puncte in mediul urban, fiind urmarit de aproximativ 2,9 milioane de telespectatori.

    Victor Popa crede ca, odata cu transmiterea partidelor de catre TVR din 2009, ratingurile medii ale competitiei vor scadea cu aproximativ 35-40%. In acest context, Pro TV va transmite incepand cu acest an partidele din Cupa UEFA, a doua competitie ca importanta dupa Champions League, dar care are un rol din ce in ce mai semnificativ pe piata media autohtona, datorita calificarii a cel putin patru echipe romanesti in grupele UEFA (Rapid, Dinamo, Unirea Urziceni, Poli Timisoara) si a posibilei calificari a FC Vaslui din Cupa UEFA Intertoto.

    “In sezonul urmator, patru echipe romanesti au sanse sa ajunga in aceasta competitie, asa ca interesul va fi major. Sa nu uitam ca printre meciurile cu cele mai mari ratinguri inregistrate pana acum se afla cel din sferturile Cupei UEFA, Steaua-Rapid, precum si semifinala Steaua-Middlesbrough. Incepand din sezonul 2009, aceste drepturi de difuzare apartin Pro TV si ne asteptam la o promovare foarte puternica, cel putin la nivelul promovarii din Liga Campionilor”, spune managerul Optimedia. Meciul Steaua–Middlesbrough din semifinalele Cupei UEFA, editia 2006 a avut un rating de 33,7 de puncte in mediul urban, iar meciul Steaua-Rapid din sferturile de finala ale competitiei a inregistrat un rating de 31,3 de puncte.

    Despre audientele meciurilor din Cupa UEFA, Costi Mocanu, directorul general al companiei Pro TV, afirma ca media de audiente in targetul comercial al Pro TV va fi in jurul a 7%, in timp ce pe canalul Sport.ro, media va fi probabil de 0,8-1 puncte pe acelasi target.

    Chiar daca meciurile din Champions League sunt printre cele mai importante programe ale Pro TV la ora actuala, Costi Mocanu spune ca incasarile din publicitate ale postului nu vor fi afectate de pierderea drepturilor de difuzare pentru aceasta competitie, asa cum nu au fost afectate nici in urma cu cinci ani, cand postul nu a mai transmis partidele din campionatul intern de fotbal. “Am pierdut Champions League pentru ca suma oferita de altii a fost mai mare decat a noastra. Foarte bine, inseamna ca nu ne puteam permite programul. Am pus in oferta banii care ne dadeau o margine de profit”, precizeaza directorul companiei Pro TV.

    Programele sportive au ocupat anul trecut locul al saptelea in topul programelor difuzate de televiziunile romanesti, din punctul de vedere al audientei, in timp ce in primele cinci luni ale acestui an au ajuns pe locul 6, pe primele trei locuri fiind stirile, serialele si emisiunile de divertisment.

    Costi Mocanu considera ca “actiunea, drama, vedetele, transmisiunile live si neprevazutul” sunt ceea ce ii determina pe oameni sa urmareasca meciurile de fotbal, in timp ce Cristi Cretu crede ca pasiunea romanilor pentru fotbal se datoreaza performantelor, inclusiv celor din perioada dinainte de 1989. “Inainte de ’89, fotbalul era una dintre putinele distractii, iar dupa ’89 a fost unul dintre putinele sporturi care au fost mereu in prim-plan. Suporterii au ramas mereu aproape de fotbalul intern. Celelalte sporturi si-au pierdut fanii din cauza lipsei de performante”.

Viewing 15 posts - 1 through 15 (of 216 total)
  • You must be logged in to reply to this topic.