Bani in sport

Home Forums Miscelaneous Diverse / Miscelaneous Bani in sport

Viewing 15 posts - 16 through 30 (of 216 total)
  • Author
    Posts
  • #81742
    adi
    Member

    Sponsorii au pariat bani grei pe campionatul european

    Autor: Miruna Vasilescu Data: 12-06-2008
    Ziarul Financiar

    Companii mari, precum Coca-Cola sau McDonald’s, cheltuiesc sume exorbitante pe campaniile publicitare din perioada Euro, scrie Der Spiegel.

    Competitia de pe terenul de fotbal nu este singura care are loc in cadrul campionatului Euro 2008.

    O alta competitie, de proportii mai mari si poate mult mai acerba, se duce in aceasta perioada. Iar premiul este insasi atentia si puterea de cumparare a celor peste un miliard de fani din intreaga lume care vor urmari evenimentul sportiv la televizor. Aceasta este miza pe care o urmaresc sponsorii campionatului european in randul carora se numara companii de talie mondiala – McDonald’s, Coca-Cola si Adidas.

    Avand ocazia sa atraga un numar foarte mare de consumatori, companiile folosesc tehnici sofisticate pentru a-si atinge scopul si a mari profiturile marcilor pe care le detin.

    Complexitatea sponsorizarii unui eveniment sportiv se afla in stransa legatura cu interesele schimbatoare ale suporterilor. Companiile nu mai pot aborda aceeasi strategie ca pe vremuri, cand lipeau afise pe un intreg stadion si apoi asteptau linistite afluxul de clienti. Acum, consumatorii suprasaturati de media abia daca mai observa o reclama unidimensionala, iar sponsorii sunt fortati sa caute modalitati interactive pentru a le capta atentia.

    In acelasi timp, miza este mai mare decat oricand pentru ca sponsorizarea unui astfel de eveniment sportiv a devenit mult mai costisitoare.

    Analizele facute arata ca fiecare sponsor a platit 29 de milioane de dolari (18,7 milioane de euro) pentru drepturile de publicitate la Euro 2008 – cu aproximativ 40% mai mult decat acum opt ani – si probabil vor cheltui de doua ori mai mult pe reclamele din trimpul evenimentelor ancilare. Acest lucru ii face pe directorii executivi ai companiilor si mai dornici de un profit de pe urma investitiilor facute. Ca rezultat, sponsorii Euro 2008 abordeaza strategii mai inovatoare decat oricand pentru a se asigura ca mesajul lor ajunge la tinta.

    Pentru multi, o astfel de strategie include si prezenta pe internet – fie prin site-uri de sine statatoare, fie pe pagina oficiala UEFA, care are un trafic foarte mare – pentru a oferi servicii suplimentare si promotii microbistilor din intreaga Europa.

    Oricare ar fi strategia utilizata, initierea unui dialog cu consumatorii este o etapa elementara. “Sponsorii cauta modalitati unice de a interactiona cu publicul.

    Marcile incearca cu disperare sa creeze o perspectiva proprie pentru suporterii Euro 2008″, spune directorul de management al companiei de consultanta Hill & Knowlton, Andy Sutherden.

    TITL: Grupa Romaniei este cea mai profitabila

    Miruna Vasilescu

    Campionatul European de fotbal va genera un profit record de aproximativ 1,3 miliarde de euro, conform declaratiei secretarului general al UEFA, David Taylor, scrie presa straina.

    Taylor a afirmat ca majoritatea castigurilor vor veni din reclamele TV. El a explicat ca “sumele obtinute din drepturile de difuzare TV si de la sponsori sunt mult mai mari decat cele provenite din vanzarea biletelor”.

    “Impactul economic va fi resimtit in multe tari, in principal datorita veniturilor din sponsorizare si reclame, in conditiile in care fiecare meci din campionat genereaza, in medie, peste 42 de milioane de euro”, a spus Simon Chadwick, profesor de strategii economice si marketing la Coventry Business School, in Marea Britanie.

    In total vor fi jucate 31 de meciuri, iar cea mai profitabila grupa este grupa C, in care s-au clasat campioana mondiala, Italia, Franta, Olanda si Romania, a adaugat Chadwick.

    “Castigam aproape 1,3 miliarde de euro din tot acest eveniment, dar unde se duc toti banii? Mai intai sunt banii cu care vor fi premiate echipele. Toate primesc un bonus de 7,5 milioane de euro si o suma aditionala de un milion de euro in cazul unei victorii si 500.000 de euro in eventualitatea unui egal. Echipele primesc sume pe masura ce avanseaza in competitie, iar castigatorii iau un maxim de 23 de milioane de euro”, a spus Taylor, adaugand ca costurile operationale implicate in organizarea acestui eveniment au crescut de sase ori din anul 1992, ultima data cand competitia a avut opt echipe. Formatul curent de 16 echipe a fost introdus in Anglia in anul 1996.

    UEFA analizeaza planuri pentru a mari dimensiunile campionatului pana la 24 de echipe pana in 2016, desi acest studiu nu va fi incheiat pana anul viitor.

    Sursa: http://www.zf.ro/articol_175725

    #81743
    adi
    Member

    http://www.financiarul.com/articol_6190/jucatorii-nationalei:-invinsi-in-afaceri-victoriosi-la-fotbal.html

    Jucatorii Nationalei: invinsi in afaceri, victoriosi la fotbal

    Performanţele de business ale componenţilor actualei echipe naţionale de fotbal sunt încă modice, în comparaţie cu cele ale Generaţiei de Aur, tricolorii preferând să încerce „marea cu degetul” sau „chestii sigure”, cum ar fi imobiliarele, înainte să se arunce într-o investiţie de mari dimensiuni si care ar presupune si riscuri. Unul dintre liderii echipei naţionale, Adrian Mutu, pendulează între afaceri în entertainment si impresariat în fotbal, în timp ce Chivu preferă investiţiile mai sigure în imobiliare si afacerile mici de familie. Victor Piţurcă este un pic mai avântat, investind alături de fratele său într-o companie care construieste o groapă de gunoi la Craiova. Toate afacerile actualilor tricolori nu aduc însă profituri, fiind apăsate de pierderi constante raportate către Fisc.

    Desi nu apare ca acţionar oficial, liderul echipei naţionale, Adrian Mutu, si-a asociat numele cu renumitul club Pacha. Brilliant Club SRL, compania care a deschis acest club, îi are printre acţionari pe sora lui Mutu, Laura Cordun, Stefan Brotac, patronul firmei de securitate Bronec Security, si Lorenzo Mallo Manuel Jose. Investiţia pentru deschiderea clubului a fost anunţată la aproximativ 1,5 milioane de euro, însă acesta nu apare ca fiind susţinut de Pacha Intenational, care nu a trecut Bucurestiul, unde se află clubul lui Mutu, printre cele 23 de locaţii ale sale în lume. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, Brilliant Club SRL a avut în doar jumătate de an de funcţionare, în 2007, cheltuieli de 117.000 de lei si venituri, nu este o greseală, de doar doi lei.

    Tot prin intermediul surorii sale, Mutu mai deţine restaurantul Il Forno din Bucuresti, achiziţionat de la impresarul FIFA Ana-Maria Dumitrescu Ionela. De altfel, prima afacere strict legată de sport a fost înfiinţată de Mutu anul trecut, când a pus bazele Universal Sports Management SRL, împreună cu Ana-Maria Dumitrescu Ionela, companie care se va ocupa cu impresariatul de fotbalisti.

    Anul acesta, Mutu si-a înfiinţat împreună cu unul dintre directorii Kondiment firma Adrian Mutu Digital, al cărei obiect de activitate este comerţul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet. Numele lui Mutu a mai fost vehiculat în legătură cu o posibilă preluare a pachetului majoritar de acţiuni la postul Atomic Tv, intrat ulterior în faliment, si chiar cu intermedierea vânzării pe piaţa românească a unui lot de 500 de autobuze de către Luciano Moggi, fostul sef de la Juventus, afacere care a căzut în final.

    Contra cu recreerea, Cristea cu mobilierul

    Fundasul naţionalei Cosmin Contra si-a înfiinţat alături de o fostă glorie a fotbalului spaniol – José Vicente Sánchez Felip, jucător al FC Barcelona si al naţionalei Spaniei – compania Contra Investment Group având obiect de activitate activităţi de recreere. Nici compania lui Contra nu a dus-o prea bine, anul trecut raportând venituri de doar, nu este o greseală, doi lei, si cheltuieli de aproximativ 24.000 de lei.

    Mijlocasul Adrian Cristea a decis să intre anul trecut în acţionariatul Deco Plus SRL Iasi, unde deţine jumătate din acţiuni alături de Nechifor Bogdan George. Compania se ocupă cu producţia de mobilier pentru magazine si birouri si nu are depuse bilanţurile contabile pe ultimii trei ani.

    Cristian Chivu, fundasul naţionalei, face afaceri în familie apărând alături fie de sora sa, fie de mama sa în două companii: Chivu Sport si Interactive Sports Media. Prima dintre cele două companii, care se ocupă cu difuzarea programelor de televiziune, are raportări firave către Ministerul Finanţelor înregistrând pierderi an de an – 43.000 în 2006 – la venituri raportate de, din nou nu este o greseală, un leu. Cea de-a doua companie, care editează o revistă de turism raportează, la rândul ei, pierderi de 120.000 de lei în 2006, la venituri de 63.000 de lei.

    Tot afaceri în familie face si portarul naţionalei, Bogdan Lobonţ, care si-a înfiinţat, la rândul său, două companii – Lobby Corporation SRL si Lobby SRL – împreună cu mama si sora sa. Prima dintre ele, care se ocupă de restaurantul familiei, nu a depus niciun bilanţ de la înfiinţare. Cea de-a doua este înregistrată în judeţul Hunedoara, este deţinută în proporţie de 100% de mama sa si se ocupă cu fabricarea de îmbrăcăminte, fiind compania care produce echipamentele sportive lansate recent de Bogdan Lobonţ sub marca Lobby One.

    Marius Niculae si-a pariat o parte din banii câstigaţi din fotbal într-un salon de tatuaje, ale cărui profituri le împarte cu prietena sa, Vasilescu Adriana Cristina. Compania celor doi, Arrow Power International, nu a depus încă de la înfiinţare, în 2003, niciun bilanţ contabil la Registrul Comerţului sau Ministerul de Finanţe.

    Fundasul Răzvan Raţ a pariat pe turism, deschizând prin intermediul Pitic Sport SRL deţinută de tatăl său un hotel de 22 de camere la Slatina si o pensiune de 15 camere la Predeal. Compania a raportat în 2006 o cifră de afaceri de 275.000 de lei si o pierdere netă de 465.000 de lei.

    „Piţi”, preocupat de curăţenia Craiovei

    Antrenorul echipei naţionale mizează pe afaceri în salubritate, înfiinţând de mai bine de trei ani alături de fratele său, Eugen Piţurcă, si de antrenorul Pandurii Târgu Jiu, Eugen Neagoe, compania Natbuss SRL. Potrvit datelor Ministerului Finanţelor, compania deţinută în proporţie de 50% de Victor Piţurcă a mers destul de prost, afisând o pierdere de aproximativ 75.000 de lei în 2006 la o cifră de afaceri necomunicată, însă, către autorităţi. Recent, oficialii companiei au anunţat o investiţie de cinci milioane de euro într-o staţie de selectare si sortare a gunoiului în Lunca Jiului, anunţând chiar că au deja un contract cu Primăria Craiova.
    Piţurcă si-a înfiinţat cu doar două luni înainte de a pleca la Europene o agenţie imobiliară, Master Pivimob 99 SRL, pe care o deţine în proporţie de 100%. Oficial, numele antrenorului naţionalei a mai apărut în societatea Melody Bar SRL (aflată în dizolvare judiciară) alături de fostul impresar Victor Becali, de finanţatorul echipei Steaua Bucuresti, George Becali, si de fostul jucător al Rapidului devenit om de afaceri, Nicu Gheară.

    Generaţia de Aur, mai prosperă

    Cei doi reprezentanţi de seamă ai Generaţiei de Aur, Gică Hagi si Gheorghe Popescu, au afaceri mult mai solide, ce-i drept acestea consolidându-se spre finalul carierei acestora de fotbalisti, si în tandem cu oameni de afaceri celebri, acţionari ai cluburilor pe unde au activat cei doi. Hotelul lui Hagi de la Mamaia, de exemplu, a avut în 2006 un profit net de 1,3 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro.

    La rândul său, Gheorghe Popescu este acţionar la un număr de 13 companii, dintre care cea mai mare parte se ocupă de afaceri în imobiliare. Popescu a mai deţinut un pachet de acţiuni la producătorul de vinuri Vincon Vrancea, alături de fostul acţionar al Dinamo Bucuresti, Gigi Neţoiu.

    Anul acesta este unul deosebit de febril pentru Popescu, care si-a deschis numeroase fronturi de business: Romita Imobiliare Invest alături de Chiodi Pietro, Energie Investment Group (producţie de energie) alături de doi investitori spanioli, Disenate Design Interior împreună cu soţia sa si un alt investitor spaniol si Teneo Invest – tot imobiliare – alături de un fost angajat al Eurisko.

    #81744
    adi
    Member

    http://www.capital.ro/articol/euro-2008-un-mare-succes-pentru-adidas-109406.html

    Euro 2008, un mare succes pentru Adidas
    Autor: Valentin Vioreanu
    Publicat: 17 Iunie 2008

    Campionatul european de fotbal Euro 2008 reprezinta un mare succes pentru producatorul german de echipamente sportive, intrucat competitia a adus o pentru acesta o crestere a cifrei de afaceri de 50%, fata de Euro 2004.

    Sponsorul oficial al Euro 2008, aflat pe locul al doilea dupa cei de la Nike, va depasi lejer cifra de 1,2 miliarde de euro pe care Adidas o va avea din vanzarile din timpul campionatului.

    De asemenea, Herbert Hainer, drectorul Adidas a tinut sa precizeze ca vanzarile marcii Adidas sunt asteptate sa afiseze o crestere de cel putin 10% fata de Cupa Mondiala din 2006.

    Data: 17 iunie 2008

    Sursa: Capital.fr

    #81745
    adi
    Member

    MasterCard: Finala Euro 2008 valoreaza 300 de milioane de euro

    Autor: Emil Popescu
    Data: 30-06-2008
    Finala Campionatului European de fotbal valoreaza peste 300 de milioane de euro, castigul echipei care va obtine trofeul fiind de 113-114 milioane de euro, potrivit sponsorului oficial al competitiei, MasterCard. “Se preconizeaza ca si echipa infranta sa obtina o suma semnificativa – 59 de milioane de euro ca urmare a meciului de pe sadionul Ernst Happel din Viena. De asemenea, Germania si Spania vor beneficia pe termen scurt si lung de influentele pozitive pe care ambele finaliste le vor resimti privind castigurile in bani, contractele de sponsorizare, drepturile de transmitere televizata, cresterile vanzarilor de bilete pentru meciurile de fotbal. In plus, turismul va fi influentat pozitiv, iar in tara castigatoare increderea consumatorilor va cunoaste o crestere”, se arata intr-un comunicat al companiei. Viena, orasul unde s-a disputat finala, poate sa inregistreze, de asemenea, venituri de peste 100 de milioane de euro doar din acest meci. Castigurile pe termen scurt provin din vanzarile inregistrate la mancare si bauturi si din costurile de cazare. Se preconizeaza ca aceste castiguri sa atinga 65 de milioane de euro, iar beneficiile pe termen lung constau intr-o crestere a numarului de turisti in capitala austriaca. Diferenta pana la peste 300 mil. euro se va resimti in economia din afara orasului gazda si a celor doua natiuni finaliste.
    Sursa: http://www.zf.ro/articol_177770

    #81746
    adi
    Member

    http://www.sfin.ro/articol_13267/regele-fotbal_a_murit_traiasca_regele-fotbal.html

    Regele-Fotbal a murit, trăiască Regele-Fotbal

    27/06/2008 de Florin Rusu

    EURO a părăsit Austria si Elveţia, lăsând guvernele si antreprenorii cu buzunarele pline, si se îndreaptă către Ucraina si Polonia. Numai că UEFA încă inspectează
    Afacerea europeană reprezentată de Campionatul European de Fotbal 2008 a lăsat în urmă peste 1,4 miliarde de euro cheltuiţi de cei 1,14 milioane de localnici si turisti care au asistat live la meciurile turneului. Chiar si femeile, mai puţin atrase de spectacolul sportiv, au făcut shopping de 4 milioane de euro pe meci. Fiecare meci al turneului a adus un venit mediu de peste 40 de milioane de euro, iar cele mai bănoase partide – undeva peste 55 de milioane de euro. Urmează EURO 2012, organizat probabil tot de Polonia si Ucraina, în pofida unor probleme ale Kievului, care are însă, pentru moment, susţinerea sefului UEFA, Michel Platini.
    Întârzierea lucrărilor de renovare a Stadionului Olimpic din Kiev i-ar putea costa scump pe ucraineni, dar si pe polonezi si chiar pe cei de la UEFA. Stadionul Olimpic, pe care ar rebui să se desfăsoare finala turneului european din 2012 trebuie neapărat renovat, iar guvernul ucrainean încă nu stie cine va fi contractorul lucrării, cu numai câteva zile înainte de inspecţia UEFA. Executivul de la Kiev tocmai a întrerupt, pe 24 iunie, negocierile cu firma tailandeză Archasia Design Group, care ar fi trebuit să se ocupe de lucrări. Motivul invocat de ministrul sportului, Rostislav Karandeiev, a fost statutul legal ambiguu al companiei în Ucraina. Presedintele Archasia, Eric Hsu, i-a răspuns oficialului de la Kiev prin posta electronică, susţinând că decizia Kievului nu este fondată si că documentele privind statutul companiei în Ucraina nu i-au fost solicitate nici în aprilie, când compania a câstigat licitaţia, nici în mai. Stadionul Olimpic din Kiev are 84.000 de locuri, a fost construit în cel de-al treilea deceniu al secolului trecut si este unul dintre cele patru stadioane ucrainene care ar urma să găzduiască meciuri ale turneului final din 2012. Organizatorii întâmpină o serie de probleme cu renovarea acestuia, inclusiv cu amenajarea unui sediu comercial, deja pe jumătate construit, care încalcă normele privind evitarea aglomerării.
    Amânarea lucrărilor de renovare a Stadionului Olimpic ridică semne de întrebare asupra capacităţii Ucrainei de a co-organiza turneul final european din 2012. Presedintele UEFA, Michel Platini, a reclamat în luna ianuarie lentoarea cu care Kievul înţelege să se pregătească pentru acest eveniment, alimentând speculaţiile conform cărora Ucraina si Polonia ar putea pierde drepturile de organizare a competiţiei.

    Platini ÎncA nu se pronunTA
    Platini a declarat însă că orice discuţie privind realocarea drepturilor de organizare a EURO 2012 este prematură. El a refuzat să infirme sau să confirme aceste zvonuri. Fostul mare fotbalist francez urmează să viziteze ambele state în săptămânile următoare. „ Nu vreau să discut despre asta în timpul Campionatului European“, a declarat Platini săptămâna trecută, adăugând însă că se va deplasa în Ucraina si Polonia pe 2 iulie, pentru a cerceta situaţia.
    „Stiu că există unii care deja vorbesc despre posibilitatea ca turneul final să fie oferit spre organizare altui stat, cum ar fi Spania. În prezent, zvonurile sunt nefondate“, susţine francezul. Totusi, riscul ca statele est-europene să piardă privilegiul de a organiza competiţia este real, cele două ţări trebuind să investească extrem de mult nu numai în stadioane, ci si în infrastructura rutieră, în aeroporturi si în reţelele de cale ferată pentru a îndeplini criteriile de organizare.
    Premierul ucrainean susTine cA totul e OK
    Premierul ucrainean, Iulia Timosenko, a intervenit la rândul său în dezbatere, susţinând că ţara sa este pregătită pentru a co-organiza EURO 2012. „Guvernul a recuperat toate întârzierile. Multe dintre criterii sunt deja îndeplinite si toate problemele au fost rezolvate“, a sunat declaraţia mobilizatoare a acesteia. O delegaţie a guvernului ucrainean, condusă de vicepremierul Ivan Vasiunic, s-a deplasat la Viena pentru a raporta UEFA îndeplinirea obiectivelor.
    Referitor la lucrările de renovare a Stadionului Olimpic din Kiev, Iulia Timosenko a dat asigurări că ele se vor termina la timp. „Stadionul Olimpic va fi reconstruit potrivit calendarului stabilit cu UEFA. Lucrările vor fi făcute de cele mai bune companii“, a adăugat premierul ucrainean.

    UEFA ar pierde 500 de milioane de euro
    Zvonurile privind posibilitatea ca Polonia să piardă drepturile de organizare au ajuns si la Varsovia. Numai că UEFA ar avea foarte mult de pierdut, cred specialistii. „85 de milioane de polonezi si ucraineni reprezintă o piaţă cu un enorm potenţial de crestere pentru sponsorii EURO 2012. Dacă luăm în considerare competiţia dintre televiziunile publice si cele private, dar si potenţialul de transmitere a jocurilor pe Internet sau pe telefonia mobilă, UEFA ar putea încasa 1,2 miliarde de euro (cu 500 de milioane de euro mai mult decât orice altă variantă de organizare vest-europeană), susţine Jacek Bochenek, director al proiectului EURO 2012 al companiei Deloitte. În opinia sa, în special Ucraina este atractivă pentru sponsori, nu toate companiile importante internaţionale activând pe acea piaţă încă. Bochenek afirmă că dacă UEFA va lua o decizie negativă, îi va fi greu să mute competiţia din 2012 într-o altă ţară vest-europeană, din motive financiare, bineînţeles.

    Fonduri europene de 600 de milioane euro
    În Polonia, organizatorii si-au luat sarcina în serios. Numai Cracovia, de exemplu, va cheltui aproximativ 1,5 miliarde de zloţi (700 de milioane de dolari). Primăria intenţionează să construiască un nou stadion, să îmbunătăţească si să extindă infrastructura rutieră si liniile de tramvai. Aproximativ 600 de milioane de euro, fonduri europene, vor fi împărţite între cele sase orase poloneze care urmează să găzduiască partidele de la EURO 2012. Restul de bani provin de la bugetul de stat si de la bugetele locale.
    Stadionul echipei locale Wisla va fi extins la o capacitate de 33.000 de locuri, iar vecinătăţile stadionului vor căpăta o cu totul altă înfăţisare. Planurile includ construirea de hoteluri, un centru de antrenament si o nouă arenă sportivă. Căile ferate poloneze au propriile lor planuri, printre care se numără renovarea gării din Cracovia.

    Turneu final cu 24 de echipe?
    La turneul final al EURO 2012 vor participa tot 16 echipe. Totusi, Platini intenţionează să propună extinderea numărului de participante la un turneu final de la 16 la 24. „Am discutat deja despre această propunere aici, la Viena. O vom discuta mai pe larg în septembrie, la Bordeaux. Vom lua o decizie după ce vom asculta toate opiniile, însă, chiar dacă vom ajunge la un acord, decizia nu se va aplica până la EURO 2016“, a afirmat seful UEFA.

    Rusii sunt mai odihNiţi…
    Totodată, Platini a anunţat că viitorul turneu final ar putea fi organizat la începutul sezonului, pentru a fi evitate problemele fizice ale jucătorilor. „Am discutat deja posibilitatea ca turneul să fie organizat mai târziu, în august, după vacanţele jucătorilor, când ar trebui să fie mai proaspeţi. Însă va trebui să ajungem la un acord cu cluburile si să redactăm un nou calendar. Sunt sigur că cluburile vor susţine că le vom obosi jucătorii înaintea începerii sezonului. Din acest punct de vedere, Rusia nu m-a surprins pentru că stiam că fotbalistii rusi vor fi mai proaspeţi din punct de vedere fizic. Aproape toţi jucătorii Rusiei joacă în campionatul intern, care abia a început“, afirmă Platini.

    …dar Si mai bine plAtiTi
    Însă nu numai starea fizică i-a făcut pe rusi să joace mai bine la acest turneu final, ci si motivarea financiară a Federaţiei de la Moscova. În eventualitatea în care Rusia învingea Spania si se califica în finală, valoarea primelor jucătorilor rusi la EURO 2008 s-ar fi ridicat la 1,1 milioane de euro de persoană, susţine cotidianul „Bild“. Rusii ar fi fost astfel jucătorii cel mai bine plătiţi de la acest Campionat European, după ce au încasat deja câte 500.000 de euro pentru depăsirea fazei grupelor, plus 300.000 de euro pentru accederea în semifinale. Dacă învingeau Spania, elevii lui Hiddink mai primeau câte 300.000 de euro, în timp ce valoarea primei pentru câstigarea trofeului nu se stabilise.

    #81747
    adi
    Member

    http://www.financiarul.com/articol_8479/galeriile-o-afacere-greu-de-intretinut.html

    Galeriile, o afacere greu de intretinut

    de Mihai Vasilescu

    O coregrafie pentru titlul de campioana poate ajunge la 11.000 de lei

    Dincolo de golanii imbracati in tricourile echipelor favorite care striga mascari la cine o fi sau cine s-o nimeri, se afla tineri cu aspiratii si cu studii superioare, dar care manevreaza bani frumosi. Printre ei sunt multe fete, dar mai ales viitori oameni cu raspundere in institutiile statului. Chiar daca unii conducatori mai obisnuiesc sa scape cateva bilete liderilor galeriilor la partidele importante, iar acestea ajung pe piata la preturi umflate, scopul se doreste a fi unul nobil: finantarea galeriei.

    Veniturile galeriilor pot fi multiple, dar toata lumea se fereste sa recunoasca, mai ales ca sunt la limita legalitatii si nu toate galeriile sunt constituite in asociatii care sa accepte in mod legal sponsorizari si cotizatii. Practic, in procent de 80%, galeriile functioneaza dupa principiul „punem mana de la mana ca sa facem mai multe maini”. De cativa ani, galeriile au prins gustul ONG-urilor si au activitate legala, dar colaborarea cu societatile sau alte institutii este greoaie pentru ca toata lumea vede in galerii doar „destrabalare”.

    De la fabrici si ministere
    Inainte de 1990, drumul la un meci trecea prin fabrici si minister, astfel ca majoritatea suporterilor, adica peste 90%, provenea din randurile fabricii care sustinea financiar echipa. Abonamentele erau trase din salariu, chiar daca angajatii erau obligati de foarte multe ori sa-si ia bilet. Unii dintre salariatii care nu aveau chef de fotbal plateau doar cotizatia si, de cele mai multe ori, dadeau abonamentul altor persoane. Coregrafiile spectaculoase, steagurile cu mesaje ascunse ori simbolistica prin imagini erau interzise ca nu cumva sa fie vreo conspiratie la adresa regimului. Galeria era reprezentata de tot stadionul, dar uneori se mai identificau grupuri distincte de suporteri care aveau steaguri simple, numai in culorile clubului.

    Orase mari, galerii mari
    Dupa 1990, emanciparea la nivel de individ si preluarea „valorilor europene” a adus si la noi brigazi, grupuri si alte asocieri la nivel de peluza. De obicei, orasele mari au avut echipe si galerii mari. Nu au avut insa asociatii ale suporterilor care sa raspunda intereselor membrilor galeriilor, ci grupuri organizate care cereau bani de la jucatori si mergeau cu acestia le petreceri. Pentru dedicatiile de pe stadion, acestia erau remunerati. Astfel de practici au disparut acum, iar galeriile au capatat o oarecare autonomie din multe puncte de vedere. Timisorenii au fost primii care au dat nastere galeriilor cu iz european, dupa model italian indeosebi. Prima grupare a fost Commando Viola. Mult mai tarziu s-au manifestat pronuntat galeriile rapidiste, steliste si dinamoviste. La Craiova, chiar daca este traditie in fotbal, galeria s-a exprimat timid, fiind de multe ori pusa in umbra de vocea publicului oltean, chiar si dupa anul 2000. Mai mult, vocea galeriei a fost asociata de multe ori cu interesele finantatorilor, indiferent ca acesta s-a numit Ilinca, Netoiu, Staicu sau Mititelu.

    Titlul 22 pentru Steaua, cel mai scump
    Cand vine vorba despre finantarea actiunilor echipelor, reprezentantii galeriilor sustin ca banii nu vin din partea conducerii, chiar daca de multe ori spectacolul oferit ar trebui sa aiba si contributia clubului. „Nu suntem platiti de Gigi Becali, asa cum vorbeste toata lumea. Strangem bani de la fiecare in parte pentru a face coregrafia si deplasarile. Acum suntem lideri, iar ca numar de suporteri care vin constant si care contribuie financiar cred ca sunt aproape o mie. O coregrafie cu placute pe sase sectoare costa in jur de 15 milioane de lei (1.500 ron). La acestea se mai adauga si materialul pentru mesaje, care costa vreun milion si jumatate, la 100 de metri de material de 1,5 latime. Este destul de greu sa strangi bani, dar se aduna de la fiecare si in functie de suma vedem ce putem face”, povesteste unul dintre liderii galeriei steliste. Stelistul spune ca cea mai importanta coregrafie facuta in ultimii ani, a fost la castigarea titlului cu numarul 22 pentru Steaua, care a costat peste 5.000 de euro la vremea respectiva.

    Commando Viola, in scadere
    Cu stadion, public si traditie, Poli Timisoara a rivalizat tot timpul cu marile echipe bucurestene cand a fost vorba de galerie, iar coregrafiile lor pot fi vazute pe paginile de internet. Nici la banateni conducerea nu este foarte generoasa, dar miscarea privind constituirea legala a unei asociatii a fost mai rapida. „Noi ne platim tot. Suntem la peluza Sud. Din nefericire, nu ne prea ajuta lumina nocturnei atunci cand avem coregrafii cu folie de plastic. Cu toate acestea, am avut destule spectacole reusite.

    Suntem constituiti legal prin Asociatia Clubul Suporterilor Commando Viola. Ca sa fiu sincer, interesul pentru galerie a mai scazut in ultimul timp si de la 4.000 de membri in galerie am ajuns la 2.000. Avem destule probleme, nu e chiar usor, dar oricum, fata de anii ‘90, costurile sunt mai mici. Ca idee, avem cam 5.000 de placute pentru o coregrafie la peluza si costa vreo 3.000 de lei bucata… deci 15 milioane. Toate astea sunt de unica folosinta pentru ca nu mai pot fi refolosite. Ca sa faci la comanda un steag sau veste costurile sunt din nou foarte mari, deoarece nicio firma de textile nu lucreaza degeaba numai pentru o comanda mica”, spune unul dintre liderii Commando Viola.

    Dinamovistii, scumpi… la vorba
    Reprezentantii galeriei dinamoviste cheltuiesc peste 2.000 de euro pentru o coregrafie la un meci, dar nu sunt foarte bucurosi sa intre in detalii despre acest subiect. In alta ordine de idei, 11.000 de lei a fost cea mai costisitoare coregrafie pentru galeria Dinamo. Insa, de obicei, costurile sunt cuprinse intre sase-sapte milioane si 20 de milioane lei. Banii vin numai din cotizatii, afirma sustinatorii cainilor rosii.

    Cine ii discrediteaza?
    Membrii galeriilor se plang ca se duce o lupta de discreditare cu „ajutorul” unor indivizi dubiosi, care si-au facut loc prin galerii. „Se mai gasesc si uscaturi, cred ca la fiecare galerie, nu numai la Rapid. Nu ati vazut liderul de la Steaua sau ce au facut cei de la Dinamo in avion, dar asta nu inseamna ca toti sunt asa. Prin simplul fapt ca unii se duc si se dau importanti, iau bani ca sa faca jocul unora sau altora sa manipuleze galeria. Asta nu tine mult. Noi ne cunoastem intre noi si stim fiecare cati bani are si ce invarte. Unii au aparut cu masini scumpe dintr-o data, dupa ce au prins banii galeriei pe mana. Este intr-adevar o imagine a intregii galerii. Au fost probleme si cu biletele din UEFA, anul trecut. S-au facut afaceri bune. Cu timpul, cred ca vor disparea aceste uscaturi. De fapt, va spun ca sunt tot mai putini fomisti care sa se uite la banii stransi de la ceilalti”, povesteste un peluzist rapidist, care crede ca se duce si o munca de discreditare din partea autoritatilor.

    Sustinere in… scadere
    Astfel, galeriile pierd bani importanti, deoarece in imaginea celor care sponsorizau actiuni ale galeriilor raman doar episoade cu doi-trei lideri ce se prezinta cu masini „suparate”. „Este greu si cu deplasarile. Cele mai multe le facem cu masinile personale si cu trenul. Este periculos cu masinile, de aceea cautam sa organizam grupuri mari. Cu autobuzele este din ce in ce mai greu. Majoritatea partidelor sunt duminica seara. Nicio firma nu ne da autocarul duminica, deoarece nu ajunge la timp pentru cursele sub contract, care sunt luni. Era bine cu autobuzul pentru ca mai primeam motorina, mai beneficiam de sponsorizari si pentru inchirierea autocarului, dar sunt tot mai putine firmele care ne ajuta”, spune liderul unei galerii bucurestene.
    Pe ce se cheltuiesc banii

    * o coregrafie cu placute la peluza: 1.500 lei/meci.

    * bannere 100 metri liniari/1,5metri liniari: 150 lei/bucata

    * steag 200/300 lei

    * tricou neoriginal/20-30 lei.

    * deplasare: 7-10 lei/100km/persoana

    #81748
    adi
    Member

    http://www.sfin.ro/articol_13334/finala_de_300_de_milioane_de_euro.html

    Finala de 300 de milioane de euro

    04/07/2008

    de Florin Rusu

    Echipa Spaniei a obţinut 23 de milioane de euro din partea UEFA pentru câstigarea trofeului european, iar germanii – doar 19 milioane

    Spania fost răsplătită, pentru jocul ei superb de la Campionatul European de Fotbal, nu numai cu aplauzele spectatorilor, ci si financiar. Câstigarea numai prin victorii a Euro 2008 a adus în vistieria Federaţiei Spaniole de Fotbal, din partea UEFA, 23 de milioane de euro. Pentru că a pierdut finala, dar si meciul cu Croaţia din grupe, Federaţia germană a trebuit să se mulţumească doar cu 19 milioane de euro.
    În urma jocului prestat, spaniolii nu numai că au dus trofeul continental la Madrid, dar au luat si premiul maxim oferit de UEFA, pentru că au învins în toate partidele. Dacă ar fi câstigat finala, nemţii ar fi pus mâna doar pe 22 de milioane de euro, ca urmare a înfrângerii din grupe cu Croaţia. Pe de altă parte, Grecia, fiind singura echipă care nu a reusit nicio victorie, a primit numai cele 7,5 milioane datorate calificării la turneul final. România a luat cele 7,5 milioane pentru calificare plus un milion pentru egalurile din grupă. Bani impozabili, pentru care trebuie să plătească taxe statului elveţian, unde se află sediul UEFA.

    Premii de 184 de milioane euro

    UEFA a plătit celor 16 participante la turneul final premii totale de 184 milioane de euro, cu 50% mai mult decât la turneul precedent, la care a împărţit recompense de 129 de milioane de euro. „Oricum, numai prin participarea la finală fiecare din cele două echipe va beneficia suplimentar (pe lângă premiile oferite de UEFA) de peste 90 de milioane de euro, în cazul câstigătoarei, sau de 40 de milioane, în cazul echipei pierzătoare“, estimează un studiu MasterCard. Sponsorul oficial al Campionatului European de Fotbal, MasterCard, a estimat că finala a valorat peste 300 de milioane de euro (cel mai scump spectacol sportiv din acest an – peste finala din 2004 de la Lisabona, care a adus venituri de 279 de milioane de euro), câstigul total al federaţiei învingătoare fiind de 113-114 milioane euro. „Se preconizează ca si echipa înfrântă să obţină o sumă totală semnificativă – 59 de milioane de euro. De asemenea, Germania si Spania vor beneficia pe termen scurt si lung de influenţele pozitive pe care ambele finaliste le vor resimţi privind câstigurile în bani, contractele de sponsorizare, drepturile de transmitere televizată, cresterile vânzărilor de bilete pentru meciurile de fotbal. În plus, turismul va fi influenţat pozitiv, iar în ţara câstigătoare încrederea consumatorilor va cunoaste o crestere“, susţine MasterCard.
    Viena, orasul unde s-a disputat finala, a înregistrat venituri de peste 100 de milioane de euro doar din acest meci, din vânzările de produse alimentare si băuturi, dar si din costurile de cazare.

    600 de milioane de euro – drepturi de televizare

    UEFA a avut de unde să plătească respectivele prime. Numai de pe cele patru mari pieţe din Europa – Germania, Marea Britanie, Franţa si Italia – UEFA a obţinut 410 milioane de euro din drepturi de televizare. În total, acestea au adus forului european venituri de 600 de milioane, cu 30% mai mari decât cele de la Campionatul European din Portugalia, din urmă cu 4 ani. Pe total, UEFA a cheltuit 234 de milioane de euro cu organizarea turneului, însă veniturile au fost de 1,3 miliarde de euro.

    Spaniolii au cåstigat două trofee

    Spaniolii au prezentat fanilor la Madrid o nouă cupă, la propriu. Noua versiune a trofeului Henri Delaunay, creat de Asprey London, este o replică aproape identică a vechiului trofeu, creat de Arthus-Bertrand. De pe cupă a fost înlăturată o figură de jucător care jongla cu mingea, iar piedestalul de argint a fost mărit pentru a asigura o mai mare stabilitate cupei. Numele echipelor câstigătoare de până acum au fost gravate pe spatele trofeului, care cântăreste 8 kilograme si are 60 de centimetri înălţime.
    Totodată, Spania a mai primit o statuie decorată cu cristale Swarovski. Cancelarul Austriei, Alfred Gusenbauer, a anunţat înaintea finalei că învingătoarea va primi, din partea guvernului pe care îl conduce, o statuie decorată cu 11.000 de cristale Swarovski. Statuia înaltă de 5,11 metri va cântări 7,3 tone si va fi amplasată la Madrid.

    Televiziunile mai si pierd

    De pe urma câstigării trofeului de către iberici, unii au avut si de suferit, nu numai de câstigat. Chiar dacă audienţele televiziunilor din Spania au crescut, veniturile din publicitate au fost sub asteptări. Spaniolii au realizat un record în ceea ce priveste uitatul la televizor în timpul turneului final, cu 226 de minute de persoană pe zi, potrivit unui studiu al firmei de consultanţă Barlovento. Totusi, recordul de audienţă nu a fost suficient. „În prima jumătate a anului, reclama la TV a avut un trend negativ, Euro 2008 a ajutat, însă nu suficient“, a declarat directorul executiv al Telecinco, Giuseppe Tringali. Dezamăgirea sa poate fi explicată si prin faptul că rivalii de la Cuatro si Digital+, al căror proprietar e Prisa, au deţinut drepturile exclusive de transmisie a turneului. Astfel, chiar dacă a reusit să-si menţină poziţia de lider de piaţă, cu 18,7%, Telecinco, controlat de compania italiană Mediaset, a înregistrat cele mai proaste performanţe. Beneficiind de drepturile de transmisie ale meciurilor de la turneul final, Cuatro, în schimb, si-a bătut recordurile de audienţă, ajungând la 13,1%, cu 5,3% mai mult faţă de luna mai.

    Campanie de publicitate parazitară

    Alţi pierzători ai turneului final au fost sponsorii oficiali, ca urmare a campaniei publicitare parazitare a concurenţilor de pe respectivele pieţe. Coventry University Business School a identificat 18 cazuri de campanie parazitară. De exemplu, desi McDonald’s era sponsor oficial, pe timpul Campionatului European, concurentul Burger King a creat o campanie publicitară în ţările-gazdă, folosindu-se de imagini ale unor fani celebrând. De asemenea, desi Carlsberg era sponsorul oficial al turneului, Heineken a „echipat“ suporterii olandezi cu pălării cu brandul si logo-ul lor.
    „Cercetările recente arată că nu mai puţin de 50% din consumatori sunt indusi în eroare de campaniile publicitare parazitare si cred că respectivele companii sunt sponsori oficiali. Adevăraţii sponsori pierd jumătate din beneficiile la care se asteaptă sponsorizând astfel de evenimente“, a declarat profesorul Simon Chadwick. În opinia sa, statele care vor găzdui evenimente sportive de amploare în continuare vor trebui să ia măsuri în acest sens. Dacă nu vor reusi acest lucru, le va fi foarte greu să atragă sponsorii necesari finanţării turneelor.

    #81749
    adi
    Member

    http://www.standard.ro/articol_51526_76/despre_uefa_euro_2008__despre_bani_si_despre_fani.html

    Despre UEFA EURO 2008, despre bani si despre fani

    Campionatul European de Fotbal UEFA EURO 2008 de-abia s-a incheiat, suporterii spanioli si-au sarbatorit victoria, iar nemtii incearca sa treaca peste dezamagirea infrangerii din finala. Pe langa sentimentele puternice de bucurie sau tristete pe care orice suporter le-a trait, Campionatul European de Fotbal a avut si un impact foarte mare, la nivel economic, asupra tarilor europene participante si, mai ales, asupra celor ajunse in etapele superioare ale competitiei.

    Cea mai importanta competitie fotbalistica europeana a insemnat un castig total de 1,4 miliarde euro pentru economiile tarilor-gazda si pentru cele 16 tari participante, dupa cum au aratat studiile efectuate de specialistii nostri. Aceasta suma se regaseste in biletele vandute pentru meciuri, in vanzarile la mancare, bautura, cazare, transport, in veniturile de pe urma sponsorizarilor, a publicitatii sau a serviciilor de telecomunicatii. Meciurile din cadrul UEFA EURO 2008 au valorat intre 42 si 50 milioane de euro fiecare, iar finala, disputata la Viena, peste 300 milioane de euro. Finalistele Germania si Spania au beneficiat, pe langa castiguri banesti, traduse in contracte de sponsorizare, drepturi de transmitere televizata si de o crestere a interesului pentru fotbal, ceea ce va insemna un numar mai mare de bilete vandute la meciurile din campionatele interne. De asemenea, tarile gazda, Austria si Elvetia, au cunoscut o dezvoltare a turismului si si-au suplimentat bugetul cu aproximativ 470 milioane de euro, in urma organizarii Campionatului European de Fotbal UEFA EURO 2008. Odata cu aceasta editie, industria fotbalului a constientizat pe deplin potentialul comercial pe care il poate aduce o categorie de consumatori insuficient exploatata pana acum: doamnele pasionate de fotbal. Contributia lor nu a fost de neglijat, ea insemnand 10% din suma totala de 1,4 miliarde euro generata de UEFA EURO 2008. Cele 140 milioane de euro cheltuite de doamne provin din costuri care au legatura cu evenimentul sportiv propriu-zis, cum ar fi cazarea, transportul sau achizitionarea de televizoare, dar si din banii cheltuiti la shopping sau pentru distractie.

    In Romania, calificarea echipei nationale la acest turneu european a adus nu numai bucurie fanilor, dar si motive de castiguri si emotii, ca urmare a nenumaratelor campanii implementate de sponsorii oficiali ai UEFA EURO 2008. Noi, in calitate de companie de plata, am vazut in acest campionat o noua ocazie de a incuraja folosirea cardurilor la comercianti si de a oferi posesorilor de carduri si fanilor fotbalului din Romania momente de nepretuit. Am avut alaturi de noi nu mai putin de 22 de institutii financiare care s-au implicat, fie in programele noastre promotionale, fie au lansat pe piata carduri in editii limitate, ducand, astfel, cupa europeana sau imagini din meciuri celebre de fotbal direct in portofelele romanilor. Privind la sumele generate de UEFA EURO 2008 nu se poate sa nu constatam ca, pe langa spectacolul si pasiunile iscate, Campionatul European de Fotbal este cel putin la fel de impresionant si din perspectiva economica. Cu peste 150.000 de turisti atrasi cu ocazia finalei si cu o audienta de 150 milioane de telespectatori, confruntarea de pe teren s-a transformat intr-un eveniment pe care cuvantul “global” cred ca il defineste cel mai bine.

    #81750
    adi
    Member

    http://www.sfin.ro/articol_13405/fotbalul_-_acuzat_ca_a_facut_blat(ter)_cu_sclavagismul.html

    Fotbalul – acuzat că a făcut Blat(ter) cu sclavagismul
    11/07/2008
    de Florin Rusu

    Fotbalistii sunt niste sclavi moderni, iar Bursa introduce dopajul în sportul-rege, consideră presedintele FIFA, expert în achiziţii… de voturi
    Contractele sunt făcute pentru a fi încălcate, este principiul după care se orientează presedintele FIFA, Joseph Blatter. Nu contează dacă jucătorii de fotbal au semnat de bunăvoie un contract, pentru care primesc salarii de milioane de euro anual! Dacă s-au plictisit si nu le mai place „locul de muncă“ ei ar trebui să poată rupe unilateral contractul si să fugă linistiţi pe alte gazoane. Cel puţin asa crede cel care a cumpărat voturi pentru a rămâne sef peste fotbalul mondial.
    Presedintele FIFA, Joseph Blatter, a socat săptămâna trecută lumea fotbalului, acuzând „sclavagismul“ care o guvernează. Comentând telenovela verii, posibilul transfer al lui Cristiano Ronaldo de la Manchester United la Real Madrid, seful FIFA a declarat că „în fotbalul actual există prea multă sclavie modernă. Eu sunt mereu în favoarea protejării jucătorilor. Dacă jucătorul vrea să plece, lăsaţi-l să plece! Dacă Ronaldo stă la un club unde nu se simte bine, atunci nu este bine pentru el si pentru echipă. Cel mai important lucru este să protejăm jucătorul, iar dacă vrea să joace în altă parte, atunci trebuie găsită o soluţie“. Umanismul presedintelui FIFA este înduiosător! Până la urmă, e nedrept să vezi cum oameni care sunt plătiţi cu milioane de euro pentru a apăra numele unui club sunt obligaţi să poarte aceleasi culori pe toată durata contractului. Oamenii, fie ei chiar si jucători profesionisti, se mai plictisesc. „Există un soi de sclavie în transferul jucătorilor si apoi trimiterea lor în altă parte. Încercăm să intervenim în astfel de cazuri. Reacţia la legea Bosman a fost să facă acorduri pe termen lung, pentru a păstra jucătorii. Apoi, dacă vor să plece, există o singură soluţie, trebuie să-si cumpere contractul“, a afirmat Blatter.

    Negocieri libere si transparente
    Reacţiile nu au întârziat să apară. „Toţi jucătorii nostri – ca si în cazul celorlalte cluburi – au semnat contracte în urma unor negocieri libere si transparente. Majoritatea au fost consiliaţi de agenţi recunoscuţi de UEFA“, a declarat un purtător de cuvânt al clubului Manchester United. Tot scandalul a pornit de la declaraţiile din presă făcute de oficialii clubului Real Madrid, dar si de jucătorul portughez Cristiano Ronaldo. Acesta a trimis mesaje ambigue clubului său, Manchester United, potrivit cărora ar fi înclinat să plece la Real Madrid. Manchester însă a declarat că jucătorul este netransferabil, acesta aflându-se pentru următorii patru ani sub contract cu clubul englez. El a semnat vara trecută un contract pe 5 ani, în urma căruia câstigă 120.000 de lire sterline pe săptămână cu campioana Angliei.

    UEFA: Sclavii nu primeau salarii!
    UEFA a reacţionat la rândul ei. Directorul de comunicare al forului fotbalistic european, William Gaillard, care este si principalul consilier al presedintelui UEFA, Michel Platini, a subliniat că, în cazul în care jucătorii ar putea părăsi de capul lor echipele, s-ar accentua spirala în ascensiune a salariilor acestora, care si asa cu greu poate fi controlată.
    „Cred că ar fi util să reamintesc unora că de-a lungul istoriei niciun sclav nu a câstigat niciodată vreun salariu“, a declarat Gaillard la Sky Sports News. Din 1995, de când s-a instalat regula Bosman, jucătorii au putut semna cu alte echipe la finalul contractului, fără ca echipa la care jucaseră să primească vreo recompensă financiară. „Se pare că atât cluburile, cât si jucătorii încearcă să negocieze posibilităţi de transfer înainte ca acestia din urmă să devină jucători liberi. Aceasta este consecinţa legii Bosman si nu putem face nimic în acest sens. În plus, este evident că jucătorii au astăzi mai multă putere decât aveau în urmă cu 20 de ani, la fel si agenţii acestora. Ca urmare, salariile au cam scăpat de sub control. Multe cluburi ne-au avertizat asupra acestui lucru“, i-a răspuns Gaillard lui Blatter.

    Sir Alex în luptă cu anarhia
    Cristiano Ronaldo a fost cumpărat de Manchester United de la Sporting Lisabona cu aproximativ 20 de milioane de euro pe când acesta era doar o tânără speranţă. Real s-a declarat dispusă să achite clubului englez 85 de milioane de euro pentru favoritul la câstigarea trofeului de cel mai bun jucător al continentului. Antrenorul lui Manchester, Alex Ferguson, nici nu vrea să audă de un eventual transfer. Potrivit unei surse apropiate scoţianului, citată de „The Sun“, „pentru acesta a devenit o chestiune de principiu, nu de bani. Orice ofertă financiară a Realului va fi considerată irelevantă de Sir Alex. Nu este o problemă despre cât poate să ofere clubul spaniol, ci despre ce se va întâmpla dacă Ronaldo va fi vândut sub presiune. Există teama că lumea fotbalului se va transforma în anarhie dacă fiecare jucător va pleca când vrea“.

    God save the… english teams
    Cazul lui Cristiano Ronaldo nu este singular. Principalele rivale ale lui Manchester din Premier League, Chelsea si Arsenal, se confruntă cu situaţii asemănătoare. Tot săptămâna trecută, Frank Lampard a refuzat oferta de prelungire a contractului de 140.000 de lire sterline pe săptămână, făcută de Chelsea, exprimându-si intenţia de a juca la Internazionale Milano. Desi mai are doar un an de contract si va putea pleca gratis în vara viitoare, Chelsea a refuzat oferta de 8 milioane de lire sterline a lui Inter, din acelasi motiv ca si Manchester. De asemenea, Didier Drogba a ameninţat toată vara conducerea londoneză că va părăsi clubul. Nici Arsenal nu stă mai bine, Arsene Wenger fiind deja nevoit să se despartă de francezul Mathieu Flamini, plecat la Milan, si de bielorusul Alexander Hleb, plecat la Barcelona. Următorul pe listă pare că va fi Emmanuel Adebayor, care si-a exprimat si el intenţia de a semna cu AC Milan.

    De la Londra în Giulesti
    Nici în campionatul României lucrurile nu sunt mai roz. Steaua Bucuresti se confruntă cu dorinţa a nu mai puţin de 3 jucători care vor să părăsească garnizoana din Ghencea: Dorin Goian, Sorin Ghionea, si, nu în ultimul rând, căpitanul Mirel Rădoi. Primul se află în tratative avansate cu Sunderland (Steaua urmând a încasa 4 milioane de euro), în timp ce pe ultimii doi patronul Gigi Becali refuză să-i vândă. Rapid are, la rândul său, probleme cu Dani Coman, care a refuzat o ofertă de 300.000 de euro, sperând că va prinde un contract avantajos în străinătate. Cu atât mai mult cu cât el se află în situaţia lui Lampard, în ultimul an de contract, putând pleca gratis vara viitoare oriunde doreste.

    Contractele protejează cluburile, dar si jucătorii
    Din punct de vedere juridic, situaţia este extrem de clară. Cele două părţi, jucătorul si clubul, au semnat de bunăvoie contractul, nu i-a obligat nimeni. În cazul încălcării contractului, ar trebui aplicate sancţiuni. O posibilitate ar fi clauzele de reziliere ale contractelor, jucătorii putând deveni liberi dacă achită o sumă de bani negociată la semnare. În Spania există acest sistem, numai că interesul cluburilor de a-si proteja investiţia iniţială (pentru transferul jucătorului s-a plătit o sumă importantă de bani, plus salariul acestuia) a făcut ca aceste clauze de reziliere să fie foarte mari. Pentru ca jucătorii să fie stăpânii propriilor destine, ar trebui să semneze contracte pe perioade cât mai mici. Numai că nu este în avantajul lor. Niciun club nu le va oferi un salariu consistent pentru a juca doar un an pentru culorile sale. De asemenea, nici jucătorul nu stie cum va evolua în viitor si dacă nu cumva se va accidenta, asa că si el preferă să semneze pe cât mai mulţi ani, având salariul garantat în cazul unor surprize neplăcute. Astfel, si cluburile, si jucătorii preferă contracte cât mai lungi pentru a se asigura împotriva acestor riscuri.

    Presedinte pe Blat
    Totusi nu pentru toată lumea lucrurile sunt clare. Că Blatter, ca si mulţi alţi „oameni de fotbal“ si jurnalisti, nu prea înţelege spiritul etic al capitalismului nu e o noutate. Tot ce pricepe presedintele FIFA provine din propria experienţă de viaţă. Astfel, instituţia pe care o conduce a vândut în 1996 drepturile de televizare ale Mondialelor de Fotbal companiei elveţiene ISL, parte a concernului Adidas. Falimentul companiei din 2001 a dus la descoperirea unor documente contabile care demonstrau că ISL mituia înalţi oficiali ai FIFA. Reporterii BBC au intervievat angajaţii firmei falimentare ISL, care au confirmat plata regulată a unor sume de bani către oficialii FIFA, mita fiind dată sistematic sub formă de salarii plătite în secret cu ajutorul unei fundaţii din Liechtenstein într-un off-shore din Caraibe. De asemenea, Sepp Blatter a fost acuzat tot de BBC că a falsificat alegerile FIFA pentru a rămâne presedintele UEFA. Totul a pornit de la acuzaţiile presedintelui Federaţiei Somaleze de fotbal si vicepresedinte al Confederaţiei Africane, Frah Addo, care a recunoscut că i s-au oferit 100.000 de dolari în schimbul votului pentru Blatter. Acestuia i s-a alăturat un seic din Qatar care a primit un plic cu 50.000 de euro în schimbul votului său.

    Bursa, responsabilA pentru dopajul din fotbal!?
    Pe baza experienţei acumulate ca „antreprenor“ al FIFA, Blatter s-a mai făcut remarcat prin declaraţii savuroase si edificatoare privind părerile sale despre funcţionarea unei economii de piaţă. „Nu cred că este bună listarea cluburilor la bursă. Fotbalul nu este Bursă, este un joc al societăţii noastre (de iniţiaţi în jocuri de culise, poate – n.r.). Pentru a păstra acţiunile, trebuie ca echipa să câstige. Dacă echipa pierde, este ca în comerţ: dacă aveţi rezultate slabe, în acel moment va trebui să oferiţi, la fel ca societăţile cotate la Bursă, la fiecare trei luni, rezultatele economice. Si apoi, la un moment dat, acestea sunt în scădere, iar atunci ce faceţi? Trebuie să câstigaţi cu orice preţ, veţi utiliza agenţi interzisi pentru a câstiga, si aici vorbesc foarte sincer de dopaj“, a explicat Blatter cum vede el fenomenul fotbalistic listat pe bursă.

    #81751
    adi
    Member

    http://www.financiarul.com/articol_9910/olimpiada-beijing-2008-costa-42-miliarde-dolari.html

    Olimpiada Beijing-2008 costa 42 miliarde dolari

    Autoritatile chineze au finalizat calculele privind costul Jocurilor Olimpice din aceasta vara de la Beijing. A rezultat suma-record de 42 miliarde de dolari, o cifra uriasa pentru o tara emergenta. Expertii sustin ca un astfel de decont poate ridica stacheta pentru toti cei care vor dori sa gazduiasca prestigioasa competitie sportiva. Se poate ajunge pana acolo incat doar zece orase vor fi, pe viitor, capabile sa lupte pentru dreptul de organizare a Olimpiadei. Din total, 0,5 miliarde au costat masurile de securitate, 2,5 miliarde – amenajarea spatiilor sportive, 10,5 miliarde au fost alocate mediului inconjurator, 26,4 miliarde – modernizarii infrastructurii. E vorba despre construirea de noi artere de circulatie, statii de metrou, gari aeriene si feroviare. Astfel, daca ridicarea stadionului central, asa-numitul „Cuib de pasari”, a costat 500 milioane de dolari, noul terminal al aeroportului din Beijing a inghitit trei miliarde. Numerosi membri ai Comitetului olimpic international cauta solutii pentru reducerea cheltuielilor de organizare a Jocurilor, pentru ca un numar tot mai mare de tari sa poata aspira la statutul de gazda a intrecerilor. Daca situatia nu se schimba, numai zece orase isi vor putea permite sa organizeze JO”, comenta, in paginile presei americane, un profesor german de economie sportiva. Londra, care va prelua stafeta de la Beijing pentru editia din anul 2012, a inceput deja sa dea semne de nervozitate. Iar cele 15 miliarde de dolari cheltuiti pentru Jocurile de la Atena, din 2004, au aruncat Grecia in mari datorii. In alta ordine de idei, specialistii au salutat efortul financiar al Chinei, estimand ca, daca nu ar fi fost ambitia autoritatilor de la Beijing de a ului lumea cu actualele Jocuri, probabil ca nu s-ar fi facut nimic in multe privinte, de la imbunatatirea infrastructurii la masuri de protectie a mediului inconjurator.

    #81752
    Zibling
    Member

    Uite, eu asta nu o cred: “…10,5 miliarde au fost alocate mediului inconjurator…”. Voi ce spuneti?

    #81753
    07Ex
    Keymaster

    @Zibling wrote:

    Uite, eu asta nu o cred: “…10,5 miliarde au fost alocate mediului inconjurator…”. Voi ce spuneti?

    Nu-i prea vad eu pe chinezi alocand bani mediului inconjurator cand ei sunt cei care, la ora actuala, polueaza Terra cel mai mult, dar ma rog. S-ar putea ca in astea 10,5 miliarde sa intre banii dati pe modernizarea parcurilor, plantarea de pomi si flori care imbunatatesc imaginea lor ca tara, ca altfel nu prea-i vad eu pe ei dand bani pe mediul inconjurator.

    #81754
    adi
    Member

    Ramanand in China …

    http://calincosmaciuc.wordpress.com/2008/07/21/publicitatea-legata-de-olimpiada-de-la-beijing-intre-4-si-6-mld/

    Publicitatea legata de Olimpiada de la Beijing: intre 4 si 6 mld.$

    Saizeci si trei de companii (numar-record) au devenit sponsori sau parteneri ai Jocurilor Olimpice de la Beijing, iar publicitatea legata de aceasta competitie se va situa, in acest an, intre 4 si 6 miliarde de dolari.

    Branduri ca Nokia, KFC, Coca-Cola, Starbucks, McDonalds fac deja bani buni in China, iar acum incearca sa se extinda in cele mai bogate orase. Companiile straine au insa o problema: nationalismul, dublat de cresterea brandurilor locale. Asa ca, spun unii, chinezii de abia asteapta un prilej pentru a nu cumpara produse straine, iar acesta ar putea fi performanta sportivilor chinezi, sustinuti de o intreaga natiune.

    Adidas a cautat sa anticipeze si a creat imagini, pe TV si pe print, cu multimi de chinezi sustinandu-si atletii catre medaliile de aur. Campania a fost deja premiata la Cannes.

    Adidas e sponsor oficial al Jocurilor Olimpice, ceea ce i-ar fi costat 40 de milioane de dolari. La schimb, au primit dreptul de a-i costuma pe oficialii din satul olimpic. Altfel, rivalii lor de la Nike n-au platit niciun cent organizatorilor, dar au lansat o campanie numita “Courage”, avandu-i printre personaje pe Lance Armstrong, Michael Jordan, Roger Federer, Maria Sarapova. Spoturile sunt difuzate in regiunea Asia-Pacific, iar in Statele Unite vor fi difuzate din 8 august.

    Sursa: NY Times

    #81755
    adi
    Member

    http://www.capital.ro/articol/florin-segarceanu-joaca-la-dublu-in-afaceri-110673.html

    Florin Segărceanu joacă la dublu în afaceri

    Autor: Razvan Zamfir
    Publicat: 23 Iulie 2008

    TRASEU Căpitanul nejucător al echipei de tenis a României, Florin Segărceanu, a intrat puternic în afaceri. Construieşte blocuri, terenuri de golf şi face comerţ cu articole sportive. Are asociaţi precum Ilie Năstase, Bogdan Enoiu şi Cristian Ţânţăreanu.

    Visul mărturisit al lui Florin Segărceanu este înfiinţarea unei şcoli de tenis, investiţie pe care o tot amână de câţiva ani. Între timp, pariază pe imobiliare, sector în care este prezent din 1999, cu o investiţie iniţială de 300.000 de dolari. „Am intrat din întâmplare în afacerile imobiliare. Prima dată am construit, alături de câţiva prieteni, o vilă cu patru apartamente în Floreasca, imobil în care ne-am şi mutat. Am văzut că există cerere mare şi evident că am continuat, iar investiţiile le-am făcut exclusiv din fonduri proprii. Dacă aveam curajul să luăm finanţare de la bănci, probabil că acum eram departe“, spune Segărceanu într-un interviu acordat revistei Capital. Printre partenerii săi din TTS-Invest, firma prin care dezvoltă proiectele imobiliare, se află omul de afaceri Cristian Ţânţăreanu şi germanul Andreas Schlechta. Până acum, fostul jucător de tenis a dezvoltat cinci proiecte, toate amplasate în zone rezidenţiale din centrul şi nordul Capitalei. „Facem, în general, blocuri cu maximum 25 de apartamente, cu finisaje de lux. Însă piaţa a început să obosească şi probabil că după ce finalizăm ce avem acum în lucru ne vom axa pe altceva“, continuă Segărceanu. În prezent, TTS-Invest construieşte un bloc pe strada Mihai Eminescu din Capitală, proiect în care au fost investite două milioane de euro. Căpitanul nejucător al echipei de tenis a României spune că mai deţine două terenuri, pe care se vor realiza alte două proiecte. Abia după finalizarea lor va veni momentul regândirii strategiei de business imobiliar. Se arată uşor frustrat de faptul că nu a intuit, la fel ca alţii, turnura pe care o va lua piaţa de profil. „Ştii cât am plătit noi pe terenul din Floreasca, unde am construit prima dată? Vreo 200 de dolari/mp. Acum costă 2.500 de euro metrul“, spune Segărceanu, trădând regretul că nu a păstrat terenul pentru a-l vinde acum.

    Din tenis, Florin Segărceanu a câştigat 500.000 de dolari, cu care şi-a finanţat parţial afacerile. Printre partenerii săi din cele şapte firme unde deţine participaţii se numără Vladimir Cohn (Vegas SA – jocuri de noroc), fostul tenisman Ilie Năstase şi Bogdan Enoiu, managing director al McCann Erickson România, alături de care deţine compania de intermedieri Sport Media Management.

    Alături de prinţul Sturdza, într-un proiect de 50 mil. euro

    Deşi puternic implicat în afaceri, Segărceanu rămâne apropiat de sport, fiind, în prezent, preşedintele Bucharest Golf & Country Club, un complex aflat în dezvoltare în apropiere de Chitila. „E un proiect frumos, unde deja s-a dat drumul la zona de antrenament de şase găuri. Terenul efectiv de golf va avea 18 găuri, numai investiţia pentru acesta urmând să se ridice la şapte milioane de euro“, explică Segărceanu. Şi în această afacere numele său este legat de o celebritate, prinţul Dimitrie Sturdza, acţionar la Swiss Golf & Leisure Development, dezvoltatorul proiectului care va costa în total 50 de milioane de euro. Mărturiseşte apoi că visul său cu şcoala de tenis ar putea fi împlinit tot de acest proiect. „Se va face acolo şi o zonă rezidenţială, dar şi o bază sportivă – şi asta ar putea fi soluţia pentru şcoala mea de tenis“, speră Segărceanu.

    Andrei Pavel ar putea prelua banderola de căpitan nejucător

    O investiţie mai mică, de familie, este şcoala şi grădiniţa Little London, de care se ocupă soţia lui. „Am investit aici circa 200.000 de euro, iar motivul a fost că ne-am dat copii la aceste şcoli, ne-a plăcut conceptul şi am hotărât să punem nişte bani acolo. Avem sedii deocamdată în sectorul 1 şi în Pipera“, spune fostul tenisman.

    Despre sportul care l-a făcut celebru vorbeşte mereu cu pasiune. „Păcat că imaginea lui Ilie Năstase nu a fost folosită corect cât a fost preşedintele Federaţiei. Managementul e problema aici. Cu o strategie rezonabilă, tenisul românesc ar avea de zece ori mai mulţi bani decât are acum“, crede acesta. Dezvăluie că intenţionează să abandoneze rolul de căpitan nejucător al echipei de tenis a României în favoarea lui Andrei Pavel, şi, în plus, alături de Pavel, Adrian Voinea şi Doru Pescariu, o susţine în funcţia de preşedinte al federaţiei pe Ruxandra Dragomir, care, speră ei, va schimba imaginea şi modul de conducere ale tenisului românesc. Pe plan personal, pe lângă pasiunea pentru motociclete (deşi acum foloseşte un scuter, pentru că „e mai sigur, m-a avertizat nevasta că am copii“) şi maşini, Segărceanu caută o barcă pentru mare. „Merg des în Grecia, în concediu, şi sunt zone superbe acolo, pe care nu le poţi vedea decât din barcă. Dar vacanţa mea favorită va fi întotdeauna asortată cu un teren de golf“, încheie Segărceanu.

    500.000 de dolari reprezintă valoarea câştigurilor din tenis ale lui Florin Segărceanu. Cea mai bună poziţie ocupată de acesta în clasamentul ATP a fost 69.

    Afacerile fostului tenisman

    TTS-Invest este firma de dezvoltare imobiliară în care acesta deţine 8%. Printre partenerii săi se află cunoscutul om de afaceri Cristian Ţânţăreanu (cu 32%) şi amicul său german Andreas Schlechta (cu 33%).

    SPORT MEDIA MANAGEMENT realizează intermedieri în comerţul cu produse sportive. Aici, tenismanul are 40% din firmă, iar partenerii săi sunt Ilie Năstase (cu 20%) şi Bogdan Enoiu (cu 40%).

    MIMAS PLAST este una dintre primele firme la înfiinţarea cărora (în 1993) a participat Segărceanu (deţine 45,12% din acţiuni). Compania are activităţi de comerţ cu pungi de plastic şi a raportat, în 2006, o cifră de afaceri de 2,8 milioane de lei.

    M&V PLASTICS PROD, înfiinţată în 2002, îi aparţine lui Segărceanu în proporţie de 50% şi produce ambalaje din material plastic. Cifra de afaceri din 2006 a fost de 220.000 de lei.

    JS ROMPLAST a raportat venituri de aproximativ nouă milioane de euro, în 2006, şi are 98 de angajaţi. Aici, fostul jucător de tenis deţine un pachet de 33% din acţiuni.

    CABLE MEDIA MANAGEMENT a fost înfiinţată în 2003, familia Segărceanu având o participaţie de 65% la capitalul firmei, a cărei cifră de afaceri era de circa 61.000 de lei în 2006.

    VEGAS SA se ocupă cu jocuri de noroc, fiind şi aceasta una dintre primele încercări în afaceri ale lui Segărceanu, care deţine 26% din acţiuni. Partener este fostul acţionar al echipei Dinamo Bucureşti, Vladimir Cohn, acesta deţinând 5% din acţiuni.

    #81756
    adi
    Member

    http://www.adevarul.ro/articole/cati-bani-poate-castiga-postul-gsp-tv/361659

    Câţi bani poate câştiga postul GSP TV?
    de Petre Barbu (321 afisari, 2008-07-23)

    Un calcul realizat de „Adevărul” arată că postul de sport ar putea atrage, până la sfârşitul anului, venituri din publicitate de aproximativ 1,5 milioane de euro

    Dacă meciurile din Liga I vor atinge o audienţă medie de 1,2% şi spaţiul de reclamă va fi acoperit, GSP TV se va putea impune cu uşurinţă pe piaţa tv.

    Cea mai importantă problemă a GSP TV este acoperirea în teritoriu. Până în prezent, se ştie că programele vor putea fi recepţionate în pachetul de bază al operatorului RCS&RDS (care are 1,1 milioane de abonaţi) şi al platformei digitale Digi TV (600.000 de clienţi). Cele două servicii acoperă aproape 30% din piaţa de cablu şi DTH din România.

    Acoperirea este şi o problemă internă a consorţiului RCS&RDS – Antena 1, care deţine drepturile tv ale Ligii I pentru următorii trei ani.

    Pe de o parte, operatorul de cablu, cel care a investit cei mai mulţi bani în această achiziţie (Alexandru Oprea, directorul general al RCS, a ridicat cartonul la licitaţia LPF), îşi doreşte un produs (GSP TV) numai al său, care să-l diferenţieze de competiţia de pe piaţa de cablu şi DTH.

    Pe de altă parte, grupul Intact, proprietarul Antenelor, urmăreşte o acoperire cât mai mare, generatoare de audienţe şi, implicit, de venituri din vânzările de publicitate.

    GSP TV, un post dorit de RCS

    Se poate spune că acest consorţiu pare să fie o alianţă „împotriva naturii” (de business) şi că s-a format numai pentru a împiedica grupul Realitatea – Caţavencu să câştige licitaţia pentru Liga I şi, implicit, dezvoltarea acestuia în zona de platforme digitale, cât şi prin revigorarea canalului Telesport.

    Dacă trustul Intact ar fi câştigat de unul singur Liga I, nu ar fi avut nicio problemă în difuzarea meciurilor atât pe Antena 1 (care îşi dorea de mulţi ani prima opţiune pe etapă), cât şi pe Antena 3 şi Antena 2. Aşadar, GSP TV pare să fie „copilul” dorit de RCS&RDS, „tatăl” care a venit cu banul în această afacere.

    În actuala schemă de recepţie, scenariul optimist propus de „Adevărul” (o medie de 1,2% rating a meciurilor) este dificil de realizat. E greu de crezut că un post de televiziune nou, necunoscut în rândul publicului, va avea un start fulminant în sondajele de audienţă.

    Piaţa tv din România este foarte concurenţială şi segmentată. Să amintim că postul Kanal D, investiţia grupului turcesc Dogan, care s-a lansat în primăvara anului 2007, cu mari speranţe pe piaţa autohtonă, avea opţiunile 1 şi 4 din Liga I. Ratingurile meciurilor au fost dezamăgitoare. De-abia după un an, timp în care Kanal D a intrat în „minţile microbiştilor”, partidele din retur au avut audienţe foarte bune.

    Audienţele Telesport au crescut în 2008

    Pe de altă parte, Telesport, canal de nişă şi deţinătorul drepturilor la Liga I în sezoanele precedente, a realizat cu ultimele opţiuni difuzate din etapele returului din acest an un rating mediu de… 1% (urban).

    Poate că această comparaţie nu este potrivită, dar trebuie spus că, în ciuda faptului că Telesport este un brand mai vechi pe piaţa tv, acesta nu a reuşit să facă decât o medie de un punct de rating pentru toate meciurile difuzate. Mai mult, în returul din 2007, partidele de la Telesport au realizat un rating mediu de 0,4%.

    Aşadar, o televiziune ca GSP TV, care abia porneşte la drum cu Liga I, având o acoperire incompletă, fără un brand conturat şi fără notorietate, nu trebuie să se aştepte în acest an la rezultate spectaculoase.

    Este adevărat că oamenii din Intact nu vor sta cu mâinile în sân şi vor încerca să marketizeze (urât cuvânt, dar altul n-am găsit!) acest post în cel mai scurt timp. GSP TV va beneficia cu siguranţă de maşinăria de promovare a trustului familiei Voiculescu. Miza este prea mare ca maşinăria să nu fie pusă în mişcare, cu toată viteza. În fapt, acesta poate reprezenta un alt „punct tare”, alături de Liga I şi jurnaliştii cooptaţi, al canalului GSP TV.

    Un calcul optimist pentru încasări din publicitate

    Publicitatea se vinde pe punctele de audienţă obţinute de reclamele difuzate

    GSP va transmite şase meciuri pe etapă; 17 etape în anul 2008

    Rating mediu (estimat de „Adevărul”) pe meci în urban: 1,2% (un punct de rating reprezintă 113.740 de telespectatori)

    Rating mediu (estimat de „Adevărul”) pentru pauzele publicitare: 0,75%

    Timpi de publicitate: 20 de minute, în cazul în care toate calupurile vor fi acoperite cu reclame

    Număr total de puncte de audienţă (Gross Rating Point) pe etapă: 180 GRP

    Costul mediu pe punctul de audienţă (CPP): 300 euro/GRP

    Număr total de GRP pe turul Ligii I: 3.060

    Venituri din publicitate numai din meciuri: 3060 GRP x 300 euro/ GRP = 918.000 euro

    Veniturile de publicitate mai pot fi obţinute şi din programele adiacente din timpul săptămânii (dezbateri, ştiri etc). La un CPP mediu de 150 de euro/GRP, se pot obţine până la sfârşitul anului 600.000 de euro

    Total venituri din publicitate: 600.000 + 918.000 = 1.518.000 euro

    Variabilele acestui calcul sunt: audienţele pe care le vor obţine meciurile şi forţa de negociere a CPP-ului cu piaţa de publicitate

    Posibili clienţi publicitari: telefonia mobilă, mărcile de bere, băuturile răcoritoare şi materialele de construcţii

    102 reprezintă numărul meciurilor ce vor fi difuzate de GSP TV în acest an

Viewing 15 posts - 16 through 30 (of 216 total)
  • You must be logged in to reply to this topic.